Opțiunea de vot sau susținere? Sondaj IRI prezintă sprijinul cetățenilor pentru partide, nu și votul

Majoritatea moldovenilor susțin Partidul Acțiune și Solidaritate, potrivit ultimului sondaj realizat de Institutul Republican Internațional. Astfel, 36% dintre respondenți au ales PAS, în timp ce alți 19% au spus că susțin Partidul Socialiștilor din Moldova și Partidul Comuniștilor din Moldova. La fel, 19% dintre cei care au participat la sondaj au spus că nu susțin niciun partid. Sociologul Doru Petruți a remarcat că acesta este primul sondaj politic care nu adresează/nu publică rezultatele întrebării privind intenția de vot. „Formulări precum: Care este partidul pe care îl susțineți? sau Care este partidul preferat? sau Care este partidul care vă reprezintă? etc. nu măsoară intenția de vot, ci cel mult nucleul dur de simpatizanți al unui partid. Aceste formulări nu pot substitui întrebarea clasică privind intenția de vot, ci pot fi complementare întrebării privind intenția de vot”, a spus acesta.

Foto: UNIMEDIA

Astfel, potrivit sondajului 3% au spus că susțin Partidul Șor, iar 2% Partidul Nostru.  Alte trei partide, și anume, Partidul Democrat, Platforma DA și Democrația acasă au fost s-au regăsit în răspunsurile a 1% dintre respondenți.

18% nu au răspuns la întrebare.

Sondajul a fost realizat în perioada septembrie – octombrie 2021, pe un eșantion de 1619 persoane. Marja de eroare nu depășește +/-2,5%.

Petruți a spus că în toate sondajele politice de până acum, IRI a măsurat intenția de vot a cetățenilor, iar în toamna lui 2021 este primul sondaj politic fără măsurare a intenției de vot sau fără să fie prezentate rezultatele la această întrebare.

„Formulări precum: Care este partidul pe care îl susțineți? sau Care este partidul preferat? sau Care este partidul care vă reprezintă? etc. nu măsoară intenția de vot, ci cel mult nucleul dur de simpatizanți al unui partid. Aceste formulări nu pot substitui întrebarea clasică privind intenția de vot, ci pot fi complementare întrebării privind intenția de vot. Rezultatele la astfel de întrebări pot fi destul de diferite față de rezultatele întrebării privind intenția de vot pentru că doar o parte din cei care votează au un partid preferat sau susțin pe vreunul; o parte din votanți nu neapărat au partid preferat, dar totuși merg la vot; o parte din electorat poate susține un anumit partid, dar nu neapărat să meargă la vot, din diverse motive. Așadar, astfel de formulări nu pot fi tratate ca fiind întrebări care estimează intențiile de vot”, spune acesta.

Sociologul afirmă că aceste formulări și excluderea sau nepublicarea întrebării privind intenția de vot nu sunt rezultanta unei întâmplări. Mai exact, „în această arie lucrează sociologi și specialiști care pot estima efectele unei formulări încă din birouri, înainte de a începe culegerea de date”.

„Astfel de decizii le iau persoane importante, persoane care știu extrem de bine ce și cum va fi distribuit în mass media din fiecare studiu. Realizatorii studiului ar trebui întrebați de către reprezentanții mass media care sunt motivele pentru care IRI, pentru prima oară, nu a măsurat sau nu prezintă intenția de vot?

Măsurarea separată a partidelor care formează un bloc trebuie să fie cel puțin un subiect de discuție pentru a evita speculațiile și pentru ca mass media și analiștii să nu manipuleze cum doresc datele prezentate. Desigur, măsurarea separată a partidelor poate fi, de asemenea, o decizie intenționată, tocmai pentru a permite astfel de situații. Au fost destule sondaje care au prezentat intenții de vot pentru Blocul ACUM (atâta timp cât acesta a existat, atât în sondaje preelectorale, cât și în cazul celor postelectorale). Personal, nu văd motive tehnice/sociologice de a măsura separat partidele din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (atâta timp cât la alegeri au participat ca bloc electoral, iar acum activează ca fracțiune parlamentară tot ca bloc)”, a scris Petruți.

În context, a prezentat istoricul estimărilor făcute de sondajele IRI la ultimele alegeri:

„Parlamentare 2019: subestimarea scorului pentru PDM cu -8.3% (rezultat sondaj 16.4%, rezultat alegeri pe teritoriul Republicii Moldova 24.7%), supraestimarea scorului pentru PSRM cu +11.9% (rezultat sondaj 44,3%, rezultat alegeri pe teritoriul Republicii Moldova 32.4%),

Prezidențiale tur I 2020: sondajul IRI a fost singurul sondaj din toate cele realizate care a estimat în mod eronat victoria doamnei Maia Sandu pe teritoriul Republicii Moldova când, în realitate, pe teritoriul național rezultatul a fost Igor Dodon 36.2% versus Maia Sandu 31.9% (rezultat sondaj Maia Sandu 37.7%, supraestimare cu 5.8%).

5. Ultimul sondaj IRI a început culegerea datelor la mijlocul lunii Septembrie, iar datele au fost publicate pe 17 Decembrie (vineri. seara).

6. Cu ușurință poate fi constată tendința unei părți a presei de a prezenta datele sondajului ca și cum datele ar reprezenta o descrie a perioadei curente când, de fapt, e vorba de realități înregistrate cu 2-3 luni în urmă, iar accentul cade tocmai pe întrebarea care nu prezintă intențiile de vot, dar generează multora impresia că aceea ar fi expresia susținerii de care se bucură partidele politice.

7. În ultimii ani, culegerea de date pentru sondajele IRI a fost realizată în Republica Moldova de către Magenta, iar cel mai recent de către Civis”, a scris acesta pe Facebook.


Pub