În data de 9 decembrie în incinta Liceului Teoretic „Ștefan Holban” din satul Cărpineni, au demarat câteva călătorii virtuale, coordonate de o ghidă profesionistă, prin Cetatea de Scaun a Sucevei.
Astfel, trei clase – a X-a „U”, a X-a „R” și a XI-a „R” – au trăit momentul de conexiune spirituală cu strămoșii noștri.
Mandiș Sergiu, profesor de istorie, a fost inițiatorul programului „ZOOM pe Cetate”, care a facilitat acest șir de întâlniri cu adevărat importante pentru tinerii setoși de a explora locuri și spații istorice. Profesorul a ținut pe final să menționeze din partea sa, dar și din dorința aprigă a elevilor că, în măsura posibilităților, se va organiza și o întâlnire tête-à-tête, fiindcă totuși interacțiunea pe viu nu poate fi înlocuită cu interacțiunea online, deși aceasta rămâne unica alternativă la momentul de față.
Călătoria virtuală a fost ghidată de Paula Moroșanu, muzeografă la Muzeul Cetatea de Scaun a Sucevei, ce aparține Muzeului Național al Bucovinei.
Ea s-a aflat pe cealaltă parte de ecran și ne-a condus virtual prin cetate ținând la final să menționeze următoarele: „Cum timpurile încă nu ne îngăduie să ne vedem față în față, am adus cetatea, așa ninsă cum era, direct la ei în clase”.
Ședințele, deși au fost în format online, s-au petrecut într-un mod interactiv și interesant. Ascultam muzeografa și aveam senzația că merg pe zăpada ce-mi trosnește sub picioare, apropiindu-mă din ce în ce mai mult de acest loc crucial care vorbește cât a avut de suferit de pe urma numeroaselor atacuri și cât de mult l-a bucurat fiecare victorie. Am coborât și urcat scări, iar fiecare înălțime deschidea în sine o priveliște uluitoare. Cetatea este impresionantă prin faptul că în teritoriu se mai află o cetate, una fiind a lui Petru Mușat I, iar cealaltă – a lui Ștefan cel Mare. Uimește strategia de amplasare și înălțare a edificiului respectiv, deși din autentica cetate au mai rămas câteva ruine retușate ulterior. Vechile obiecte de război și alte ustensile se mai păstrează și astăzi între pereții unei cămări în care non-stop sunt amplasate fragmente video din istoria acestui loc. Atâtea coridoare și căi de ieșire în caz de urgență te fac să pierzi unitatea timpului și pur și simplu te lași dus de val fiind captiv printre filele istoriei. Vechile uși sau mai exact ce a mai rămas din ele, deoarece acum sunt machete în locul acestora, îți creează o atmosferă de captivitate și imediat îți imaginezi secvențe de lupte în care inamicii sunt răpuși de săgețile oștenilor cățărați pe palmele cetății.
Elevii s-au arătat intrigați de petrecerea sub așa formă a unei ore de istorie, specificând că acest lucru nu doar ne ajută la înțelegerea mai ușoară a unor fapte istorice vizate de această cetate, dar și ne oferă posibilitatea de a fi mai aproape de frații noștri de peste Prut.
Deși pandemia ne-a impus să fim captivi mediului online, îmbucurător este faptul că nu ne lezează dreptul nouă, tinerei generații, să urmăm calea istoriei explorând detalii și eșecuri pentru a scrie propria istorie de succes.
Autoare: Colța Teoctista
