Milioane de euro vin de la UE, la anul, pentru justiție, mass-media și dezvoltarea comunităților locale

Uniunea Europeană va susține trei proiecte noi de sprijin pentru Republica Moldova, în valoare de 36 milioane de euro, care vor contribui la dezvoltarea comunităților locale, mass-media și la asigurarea accesului la justiție. Proiectele au fost anunțate astăzi, în cadrul unui eveniment festiv, organizat de platforma „Echipa Europa”, obiectivul căreia este acordarea sprijinului țărilor partenere ale UE în lupta cu pandemia. La eveniment a participat prim-ministrul Natalia Gavrilița, alături de ambasadorul UE în Republica Moldova, Janis Mazeiks, ambasadori ai statelor membre ale UE, reprezentanții BERD și BEI, parteneri-cheie ai inițiativelor „Echipei Europa”.

În cadrul discursului său, premierul Gavrilița a mulțumit „Echipa Europa” pentru sprijinul continuu oferit Republicii Moldova în depășirea impactului pandemiei și pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor: „Echipa Europa înseamnă unitate, solidaritate și sprijin concret pentru țara noastră din partea Uniunii Europene și a statelor-membre, dar și a instituțiilor financiare. Am fost prima țară europeană care a beneficiat de Facilitatea COVAX și de Mecanismul UE de protecție Civilă, obținând peste un milion de doze de vaccinuri. Totodată, statele-membre precum România, Austria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria, Ungaria și Germania au furnizat echipamente de protecție, aparate și echipamente medicale în valoare de peste 20 de milioane de euro. Aceste donații au salvat multe vieți”, a spus Natalia Gavrilița.

Șefa Executivului a vorbit despre importanța asistenței UE pentru economia națională, făcând referire la Planul de redresare economică al UE pentru Republica Moldova, în valoare de până la 600 de milioane euro. Comisia Europeană a debursat deja 50 milioane de euro în calitate de asistență macro-financiară de urgență, destinate pentru a sprijini eforturile de combatere a pandemiei COVID-19 în Republica Moldova. Alte 36,4 milioane de euro o reprezintă asistența nerambursabilă pentru consolidarea rezilienței sistemului de sănătate, susținerea procesului de redresare economică, reforma poliției, precum și contracararea pandemiei COVID-19.

Premierul a apreciat și suportul UE acordat Republicii Moldova în depășirea crizei gazelor. „Săptămâna curentă am semnat, la Bruxelles, un acord de finanțare pentru 60 de milioane euro, bani nerambursabili, care vor contribui direct la susținerea consumatorilor din categoriile vulnerabile, astfel ca aceștia să poată face față creșterii prețurilor la energie. Mijloacele vor fi utilizate și pentru adoptarea unor măsuri suplimentare de sprijin economic și social, precum și pentru consolidarea securității energetice și îmbunătățirea eficienței energetice”, a menționat premierul.

Cele trei proiecte lansate de „Echipa Europa” au un buget total de 36 milioane de euro, bani alocați de către UE și statele membre, ca Slovacia, Germania, Polonia, Austria, Lituania, Franța.

#justiție #dezvoltare #bani #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rene Benko este omul care a stat în spatele Signal Holding, una dintre cele mai mari companii private din Austria care a activat în domeniul imobiliar şi care a fost cap de afiş în ceea ce avea să devină cel mai grav caz de faliment al unei companii imobiliare de la criza din 2008 şi până în prezent, notează businessmagazin.ro.

Drumul lui Benko către vârf n-a fost unul uşor. Magnatul cu o avere cândva estimată la aproape şase miliarde de dolari, a abandonat liceul la doar 17 ani şi a fost condamnat pentru dare de mită în 2012.

Atunci, Benko a cooperat cu Ivo Sander, fost prim-ministru croat pentru a-l convinge pe controversatul politician italian Silvio Berlusconi să scape Signal Holding de taxele pe care compania trebuia să le plătească pentru proiectele sale din Milano, scrie Wall Street Journal.

Benko, în vârstă de 46 de ani, a fost crescut într-o familie modestă din Innsbruck, un oraş austriac pitoresc situat în Alpi. După abandonarea liceului fostul magnat imobiliar s-a ocupat de transformarea mansardelor unor clădiri rezidenţiale în apartamente de lux, convingându-i pe rezidenţii reticenţi de la etajele inferioare să accepte planurile sale, oferindu-se să instaleze lifturi pe cheltuiala sa. În final, businessul său a devenit avantajos pentru tot cei implicaţi.

Pentru face pasul către imobiliare şi a deschide un business în toată regula austriacul a avut nevoie de bani serioşi. El a rezolvat problema finanţării după ce a convins un moştenitor al unei benzinării să vină cu cash pentru ideile sale de business. Odată ce problema banilor a fost rezolvată, Benko a dat undă verde proiectelor sale, iar imperiul său de business începea să capete contur la începutul anilor 2000. Două decenii mai târziu, mai exact în 2019, Signa Holding,se putea lăuda că deţine clădirea Chrysler din New York, una dintre cele mai emblematice asseturi imobiliare din lume.

Valoarea proprietăţilor raportate de principalele sale două companii imobiliare – Signa Prime şi Signa Holding – a crescut la 3,6 miliarde de euro în 2014, a depăşit 10 miliarde de euro în 2017 şi a sărit de 18 miliarde de euro până în 2020 – o creştere extraordinară într-un sector cu evoluţie lentă precum cel imobiliar.

Cu toate acestea, în ciuda succesului şi a rezultatelor raportate, Benko s-a lovit de o problemă care în doar doi ani a ajuns să-i scufunde imperiul: profitabilitatea companiei arăta fantastic, însă doar pe hârtie. În realitate, compania încasa pierdere după pierdere, creditorii şi investitorii băteau la uşa lui Benko după banii împrumutaţi, iar Signal Holding începea să se prăbuşească încet.

Între 2017 şi 2021, companiile lui Rene Banko raportau un profit de 3,4 miliarde de euro. Signa Holding a majorat din pix cifrele privind profitul, pentru că în caz contrar ar fi fost forţată să recunoască că se confruntă cu pierderi semnificative.

Tot în aceeaşi perioadă, Signa a făcut autorităţile austriece să ridice din sprâncene după ce a plătit dividende de 1,9 miliarde de euro, în ciuda faptului că încasase doar 1,6 miliarde de euro venituri din chiriile generate de clădirile sale, o situaţie cel puţin neobişnuită pentru un jucător imobiliar de mare anvergură.

Până în 2023, compania a fost forţată să renunţe la mai mult proiecte imobiliare, să lichideze o serie de business-uri mai mici şi să facă paşi în spate în timp ce continua să se confrunte cu scandaluri pe bandă rulantă şi să „sângereze” cash.

Lovitura finală pentru Signa Holding şi Rene Benko a venit în noiembrie 2023 când compania n-a reuşit să plătească o obligaţiune de 200 de milioane de dolari. Eşecul a declanşat o serie de falimente în lanţ care au culminat cu prăbuşirea totală a imperiului imobiliar construit de omul de afaceri austriac pe parcursul ultimilor 20 de ani.

După faliment, austriacul a ieşit din rândurile miliardarilor şi a dispărut în anonimitate. De numele lui Benko, care cândva făcea parte din clasamentul Forbes ai celor mai bogaţi oameni de pe planetă, nu se mai leagă decât un grafic al averii realizat de celebra publicaţie şi un faliment ale cărui repercusiuni asupra lumii imobiliarelor nu sunt cunoscute nici astăzi în totalitate.