Moldovenii nu mai sunt săracii Europei, însă doar în statistici: „Nu se vede în buzunar”

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat în luna septembrie a constituit 8 996 lei. Aproximativ 3 din 4 salariați (73,2%) au avut salarii de până la 10 mii lei, iar fiecare a patra persoană a avut un salariu mai mare de 10 mii lei, arată datele Biroului Național de Statistică. În realitate, oamenii se plâng că abia reuşesc să ducă un trai decent. Statisticile prezintă valorii medii, în calculul cărora intră puţine venituri foarte mari şi extrem de multe venituri de la limita sărăciei.

Fiecare al doilea salariat (50,4%) a avut un salariu mai mic de 7 mii lei, 22,8% au avut salarii cuprinse între 7 și 10 mii lei, 15,4% – între 10 și 15 mii lei, iar 11,3% au avut salarii mai mari de 15 mii lei.

Comparativ cu luna septembrie 2020, s-a micșorat ponderea salariaților care au salarii mai mici de 7 mii lei și, respectiv, s-a mărit ponderea salariaților cărora li s-au calculat salarii mai mari de 7 mii lei (cu 7,2 puncte procentuale). Cea mai semnificativă scădere a ponderii, cu 3,1 p.p., s-a înregistrat în rândul salariaților care au avut salarii de până la 3 mii lei. Cea mai semnificativă creștere a fost înregistrată în rândul salariaților care au avut salarii de peste 10 mii lei – cu 5,5 p.p.

Repartizarea pe activități economice relevă o concentrare a angajaților cu „salarii mici” în: activitățile de cazare și alimentație publică, unde 11,5% din salariați au un salariu mai mic de 3 mii lei, fiecare al doilea – are salariul cuprins între 3 și 5 mii lei, iar 21,7% – între 5 și 7 mii lei, artă, activități de recreere și de agrement, unde 15,5% din totalul salariaților au un salariu mai mic de 3 mii lei, fiecare al treilea – are salariul cuprins între 3 și 5 mii lei, iar 28,2% – între 5 și 7 mii lei, agricultură, silvicultură și pescuit, unde 9,3% din totalul salariaților au un salariu mai mic de 3 mii lei, 37,1% – au salariul cuprins între 3 și 5 mii lei, iar 25,6% – între 5 și 7 mii lei.

La polul opus, în grupa „salariilor mari”, se află salariații care muncesc în informații și comunicații, unde 86,6% din salariați au salarii mai mari de 7 mii lei, inclusiv 70,8% au salariul mai mare de 10 mii lei, activități financiare și de asigurări, unde 85,9% din salariați au salarii mai mari de 7 mii lei, inclusiv 59,3% au salarii mai mari de 10 mii lei și administrație publică și apărare; asigurări sociale obligatorii, unde 67,4% din salariați au salarii mai mari de 7 mii lei, inclusiv 34,4% au salariul mai mare de 10 mii lei.

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

#săraci #venit #salariu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea publicului despre cine încearcă să influențeze deciziile la nivelul instituțiilor europene, permite anumitor activități să treacă neobservate, se arată în document.

Registrul de transparenţă al UE are elemente pozitive şi informează cetăţenii cu privire la influenţa potenţială a lobbiştilor. Acest registru are însă unele deficienţe şi lacune în informaţii, care reduc din transparenţa activităţilor de lobby din cele mai mari trei instituţii ale UE. În plus, lobbiştii pot ocoli registrul pentru o serie de interacţiuni prin care pot influenţa totuşi legiuitorii UE, conform Agerpres.

Jorg Kristijan Petrovic, membrul Curţii care a condus acest audit, susține că mecanismul trebuie întărit pentru a avea efectul scontat.

„Registrul de transparenţă al UE trebuie să devină mai puternic, în aşa fel încât să nu fie doar un tigru de hârtie. Registrul aduce informaţii utile, dar nu este o soluţie-miracol. O serie de interacţiuni de lobby pe lângă legiuitorii UE pot avea loc la adăpost de privirile publicului, ceea ce reduce transparenţa şi erodează încrederea cetăţenilor”, a afirmat acesta.

Auditorii critică faptul că lobbiştii trebuie să fie înscrişi în registru doar pentru reuniunile cu cei mai înalţi membri ai personalului şi că sunt raportate doar reuniunile preprogramate. Întâlnirile spontane, conversaţiile telefonice neprogramate şi schimburile de e-mailuri nu trebuie consemnate oficial, iar lobbyiştii nu au obligaţia de a fi înscrişi în registru pentru a se putea întâlni cu angajaţi ai instituţiilor sub nivelul de director-general (adică majoritatea angajaţilor). Deşi instituţiile iau măsuri pentru a mări transparenţa şi a încuraja înregistrarea, ceea ce conduce la mai multe informaţii publicate cu privire la reuniunile şi activităţile cu lobbişti înregistraţi, această publicare nu este sistematică.

În plus, verificările datelor comunicate de lobbyişti ar trebui şi ele îmbunătăţite, în special din cauza riscului ca ONG-urile finanţate de terţe părţi să nu îşi prezinte sursele de finanţare, declarând doar că îşi reprezintă interesele proprii sau interesele colective ale membrilor lor. O treime din ONG-urile înregistrate se declaraseră în această categorie. În fine, site-ul web al registrului prezintă unele limitări importante, în sensul că informaţiile legate de aspecte esenţiale ale activităţilor de lobby nu sunt suficiente pentru a permite controlul public. În plus, site-ul ar trebui să fie mai uşor de utilizat.

Numărul lobbyiştilor înscrişi în registrul de transparenţă al UE a crescut considerabil de la crearea acestuia, mai precis de la aproximativ 5.500 în 2012 la circa 12.500 în 2024. Registrul este voluntar şi are la bază un acord interinstituţional, care nu este un act legislativ cu caracter obligatoriu. Prin urmare, nu se pot impune sancţiuni în baza acestui acord, spre deosebire de dispoziţiile în materie de lobby din unele ţări din UE, care, în plus, acoperă o gamă mai largă de membri ai personalului.

De exemplu, o organizaţie neguvernamentală identificată în „Qatargate” nu era înregistrată, dar a coorganizat o conferinţă la Parlament în iunie 2022. În acelaşi timp, măsurile coercitive pe care instituţiile le pot lua pentru a se asigura că lobbyiştii respectă cerinţele de înregistrare şi de furnizare de informaţii nu sunt suficiente. În medie, între 2019 şi 2022, aproape 1.000 de lobbyişti au fost eliminaţi în fiecare an din registru, din motive administrative. În schimb, doar şase au fost eliminaţi în urma unor anchete.