Astfel, potrivit hotărârii CSM, publicate pe site-ul instituției, președintele interimar al Curții de Apel Comrat și președintele interimar al Curții Supreme de Justiție au înaintat demersuri în adresa Consiliului Superior al Magistraturii, referitor la acordarea gradelor de calificare unor magistrați, după cum urmează: - Liudmila Caraianu, Curtea de Apel Comrat, gradul II (doi); - Grigori Colev, Curtea de Apel Comrat, gradul II (doi); - Aliona Miron, Curtea Supremă de Justiție, gradul I (întîi); - Ghenadie Plămădeală, Curtea Supremă de Justiție, gradul I (întîi); - Victor Micu, Curtea Supremă de Justiție, gradul I (întîi); - Dorel Musteață, Curtea Supremă de Justiție, gradul I (întîi).

În acest context, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii menționează că, potrivit art. 131 alin. (1) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, gradele de calificare ale judecătorilor au un caracter onorific și sunt conferite pentru înalt profesionalism, merite deosebite în domeniul justiției și îndeplinirea exemplară a atribuțiilor de serviciu.

Gradele de calificare se acordă doar judecătorilor care corespund condițiilor prevăzute în pct. 8 din Regulamentul (în continuare Regulament) cu privire la conferirea gradelor de calificare judecătorilor, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 534/18 din 17 iunie 2014, și anume:

- întrunesc termenele pentru acordarea gradului următor;
- au susţinut evaluarea performanţelor judecătorilor cu calificativul „foarte bine” şi „excelent” la ultima evaluare;
- nu au fost supuşi răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate;
- nu au fost suspendaţi din funcţie în baza art. 24 alin. (1) lit. a), c) din Legea cu privire la statutul judecătorului.

În temeiul pct. 9 din Regulament, gradele de calificare se conferă la expirarea termenului gradului precedent, în conformitate cu vechimea în muncă, ținându-se cont de gradul de profesionalism.

Conform pct. 7 și 11 din Regulament, gradele de calificare se acordă după expirarea unor termene concrete de la data conferirii gradului de calificare precedent în ordinea următoare: - gradul doi de calificare – 4 ani; - gradul întîi de calificare – 5 ani, totodată, potrivit pct. 13 lit. b) și c) din același Regulament, gradul II (doi) de calificare se conferă președinților judecătoriilor, judecătorilor curților de apel, iar gradul I (întîi) de calificare – președinților și vicepreședinților curților de apel, judecătorilor Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu pct. 14 din Regulamentul nominalizat, gradele de calificare pot fi acordate înainte de expirarea termenelor stabilite, peste o treaptă, doar o singură dată pe parcursul activității în calitate de judecător, în următoarele cazuri:

a) judecătorul dă dovadă de un nivel înalt de profesionalism la înfăptuirea justiției, asigură o calitate ireproșabilă a actelor judecătorești adoptate, își perfecționează continuu cunoștințele în domeniul jurisprudenței, participă activ la viața sistemului judecătoresc, se bucură de autoritate în comunitatea de judecători, respectă riguros Codul de etică al judecătorului și deține titluri științifice;
b) la conferirea titlului onorific de „Veteran al sistemului judiciar”, pînă la gradul întîi de calificare;
c) la conferirea titlului onorific de „Decan al autorităţii judecătoreşti”, până la gradul superior de calificare.

Potrivit pct. 15 din Regulament, gradele de calificare pot fi acordate la cererea scrisă a judecătorului și la propunerea preşedintelui de instanţă.

Hotărârea CSM a fost aprobată cu votul a 7 membri ai CSM prezenți la ședință, printre care și Victor Micu și Dorel Musteață, ei fiind doi dintre magistrații care au primit gradul I de calificare.

Întrebată dacă în acest caz, ar putea fi vorba despre un conflict de interese, șefa ANI, Rodica Antoci, a declarat: „În opinia mea, pentru ca să nu mă exteriorizez foarte mult, ca ulterior să apară iarăși speculații, iar domnul Musteață să spună că am ceva cu domnia sa, pentru a constata este necesar, totuși, un control. În opinia mea, la orice decizie la care participi, chiar și în calitate de membru și/sau președinte, trebuie să declari, pentru buna moralitate și etică, despre faptul că ar putea fi un potențial conflict de interese. Cel puțin să fie declarat pentru acești membri. Membrii Consiliului sau comisiei care examinează asemenea cazuri ar trebui să decidă, dacă nu există un organ competent ierarhic superior, pentru CSM nu există, atunci vine solicitarea către Autoritatea Națională de Integritate. Pentru a arăta corect și integru și pentru a nu lăsa loc de interpretări și vorbe, era ok să fie o solicitare. Sau înainte de vot, să vină cu soluții inspectorul de integritate, fie să fie o discuție anterioară între membrii CSM și să fie notat în procesul verbal al ședinței”.

„Trebuie să rezultăm din definiția conflictului de interese și a aspectului ce este interes personal. Dacă luăm ultimele modificări legislative, ar putea să fie un conflict de interese, dar să nu producă efecte actul de constatare în cazul în care a fost votată această hotărâre. Ne putem sesiza și verifica, pentru a nu lăsa loc de interpretări”, a mai adăugat șefa ANI.

Hotărârea a fost adoptată de CSM pe 29 noiembrie.

---