„Procesul de testare a integrității profesionale face parte dintr-o procedură mult mai complexă și ea durează până la șase luni, uneori și nouă. Toate rapoartele noastre sunt publicate pe pagina oficială a Centrului cu referire la funcționari, angajați testați.
Sunt mulți angajați care pică testul de integritate, sunt și din cei care îl trec cu succes, ceea ce bucură. Dar sunt și persoane pentru care avem rezultate neconcludente, adică au refuzat mita, dar nu au raportat superiorului incidentul de integritate.
Totuși, legislația nu ne oferă prea multe pârghii ca să întreprindem anumite acțiuni față de cei care pică testul. Prerogativa de sancționare a angajatului aparține angajatorului. Și aici avem o problemă. Unii angajatori argumentează menținerea celor care au picat testul prin lipsa de cadre. Uneori totul se termină cu o sancțiune disciplinară blândă. Acest fapt e descurajant și de aceea intenționăm să venim cu un proiect de lege prin care să ni se permită, în anumite cazuri, să trecem pe latura penală. Ar da o eficiență mult mai mare instrumentului de testare a integrității profesionale”, a declarat Vadim Cojocaru.
Potrivit datelor din 2011, șeful adjunct CNA a menționat că cele mai multe informații despre acte de corupție au venit din zona autorităților publice locale. „Acestea sunt urmate de întreprinderile comerciale, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Agenția Proprietăți Publice, Agenția Servicii Publice, Ministerul Sănătății, Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal de Stat”, a relatat Cojocaru.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!