Dragă M.,
Sunt studentă, 22 ani împliniți, dar foarte confuză. De mică am ales să mă ascund de responsabilități, lăsând totul pe spatele celor mai mari. Tehnica aceasta e bună și acum, dar pe mine deja mă pune pe gânduri. Procrastinez până nu mai pot, apoi fac lucrul de izbeliște. Nu înțeleg cuvântul „Trebuie”, există doar „Vreau”. Încă nu sunt capabilă să fac ceva operativ, îmi ia mult timp pentru unele lucruri elementare. De ex., spăl vesela în 30 min, fac o zeamă în două ore jumătate, o prezentare la lecție – în câteva ore, chiar și având toată informația în față.
Mă victimizez. Dar și mă judec. Tuturor le spun din start punctele mele negative, pentru a nu mă chinui să fiu bună – „Asta-s eu, v-am prevenit din start. De ce mai aveți așteptări de la mine?!”
Mă văd în exemple negative ale societății. Nu păstrez curățenia camerei și a corpului. Mai învinuiesc și familia, care folosește abordarea tradițională, nu ceea ce se promovează acum.
Vreau să fac schimbarea, să mă disciplinez. Dar las mâinile în jos de fiecare dată… Ce mă puteți sfătui?
Aș fi foarte recunoscătoare pentru ajutorul dvs, în cazul în care situația mea are nevoie de soluționare cu ajutorul specialiștilor. Sau aș fi capabilă singură?
RĂSPUNSUL
Bună!
Mulțumim că ai avut încredere și ne-ai scris acest mesaj. În răspunsul nostru vom încerca să explicăm de ce unele persoane procrastinează și cum poate fi depășită această problemă.
Pentru majoritatea oamenilor, procrastinarea NU înseamnă a fi leneș. Practic, toți cei care spun că sunt lenoși, o fac atunci când amână sau nu termină o sarcină importantă. În realitate, ei pur și simplu nu pot face o comparație a circumstanțelor în care funcționează cel mai bine.
Procrastinarea nu este doar o chestiune de abilități de gestionare a timpului, ci mai degrabă poate apărea din motive psihologice mai complexe.
Procrastinarea este adesea și o strategie de protecție. În cea mai mare parte, motivele noastre pentru întârziere și evitare a unor sarcini sunt înrădăcinate în frică și anxietate – de a face sau a părea prost, de a pierde controlul, de a avea sentimentul de sine sau conceptul de sine contestat. Evităm să lucrăm pentru a evita să ne fie judecate abilitățile.
Conștientizarea este primul pas. În primul rând, pentru a depăși procrastinarea trebuie să înțelegi motivele și funcția pe care o are procrastinarea în viața ta. Nu poți veni cu o soluție eficientă dacă nu înțelegi cu adevărat rădăcina problemei. Ca și în cazul majorității problemelor, conștientizarea și autocunoașterea sunt cheile pentru rezolvarea acestora. Pentru mulți oameni, atunci când înțeleg în ce mod procrastinarea îi protejează, urmează o cale lungă de a depăși această problemă.
Tehnicile de gestionare a timpului sunt pasul următor. Pentru a depăși procrastinarea, tehnicile și instrumentele de gestionare a timpului sunt indispensabile, dar nu sunt suficiente și nu toate sunt utile în a face față procrastinării.
Unele tehnici sunt potrivite pentru a depăși procrastinarea, iar altele pot doar înrăutăți situația. Cele care reduc anxietatea și frica, punând în evidență satisfacția și recompensele îndeplinirii sarcinilor, funcționează cel mai bine. De exemplu, o listă uriașă de „lucruri de făcut” sau programarea fiecărui minut al zilei poate crește stresul și, prin urmare, procrastinarea. În schimb, poate fi util să stabilești obiective rezonabile (de exemplu, o listă gestionabilă de lucruri de făcut), să desparți sarcinile mari în sarcini mai mici și să-ți permiți o doză de flexibilitate în îndeplinirea acestora. Totodată, este important să-ți acorzi timp liber pentru lucrurile de care te bucuri, ca o formă de recompensă pentru lucrul făcut.
Motivația corectă este o altă componentă esențială. Pentru a depăși procrastinarea, este esențial să ai motive productive, adică motive pentru învățare și realizare care duc la sentimente și acțiuni pozitive, productive și satisfăcătoare.
Acestea vin în contrast cu motivele care te fac să te implici într-o sarcină de teama de a nu eșua sau de a nu-ți supăra părinții, de a nu arăta prost sau de a te descurca mai bine decât alți oameni. Deși toate acestea sunt motive – adesea foarte puternice – ele nu sunt productive, deoarece evocă sentimente și acțiuni de multe ori negative. De exemplu, dacă ești preocupat să nu arăți prost, s-ar putea să nu pui întrebări, să nu te aprofundezi în noi domenii, să încerci metode noi sau să-ți asumi riscurile necesare pentru a învăța și a atinge noi culmi.
O modalitate bună de a pune în mișcare motivele pozitive este să stabilești și să te concentrezi asupra obiectivelor tale. Identifică și notează motivele personale pentru îndeplinirea unei sarcini și monitorizează progresul înregistrat în atingerea obiectivelor tale. Obiectivele pe care alții le au pentru tine nu sunt obiective, ci obligații.
Evaluează sentimentele ce duc la procrastinare. Care sunt aceste sentimente și ce ai putea face ca să le schimbi? Caută ceea ce este atrăgător sau ceea ce dorești să obții dintr-o sarcină, dincolo de așteptările celorlalți. Dacă te simți blocată, începe pur și simplu prin a te angaja să finalizezi o sarcină mică, orice sarcină, și scrie-o într-un carnet. Termină această sarcină și recompensează-te. Notează-ți pe lista „de făcut” doar lucrurile în ce te poți angaja complet. Procedând astfel, încet-încet, vei recâștiga încrederea în tine că vei face cu adevărat ceea ce spui că vei face.
Acestea sunt doar câteva recomandări ce țin de procrastinare. Totuși, reieșind din cele expuse în mesaj, îți recomandăm să te adresezi după ajutor unui psihoterapeut și împreună veți găsi toate răspunsurile de care ai nevoie.
Poți apela cu încredere la specialiștii în domeniul sănătății mintale, care activează în cadrul centrelor comunitare de sănătate mintală din Moldova.
Rubrica „Dragă M.” este realizată de Moldova.org în parteneriat cu proiectul moldo-elvețian MENSANA – „Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Moldova”. Răspunsurile la scrisorile primite de la cititori sunt pregătite de specialiști în sănătate mintală.
Oricine ne poate scrie anonim despre problemele cu care se confruntă, completând acest formular, având și posibilitatea să lase o metoda de a fi contactați pentru întrebări de concretizare din partea specialistei/ului în sănătate mintală care va prelua cazul. Confidențialitatea datelor cu caracter personal este asigurată.
Ilustrație de Natalia Gârbu
