Spânu liniștește „despotul” de la Kremlin. Republica Moldova nu va mai acumula datorii la gaz

Republica Moldova nu va admite acumularea datoriilor față de Gazprom, care ar duce la noi atenționări de deconectare a gazului, a declarat, vineri, într-o emisiune la RTR Moldova, Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii.

Nu cred că va mai putea avea loc un asemenea incident. Eu țin legătura cu Moldovagaz pe problema respectivă”, a precizat Spînu, care a adăugat că o parte din plata pentru luna noiembrie a fost deja transferată concernului rus, iar în curând vor fi virați banii și pentru luna decembrie. „Avem timp, mai ales că statul compensează o parte din consumul de gaz”.

Totodată, ministrul nu exclude că pe fundalul majorării tarifului la gaz ar putea să fie înregistrate și restanțe la plata facturilor din partea populației.

Moldovagaz ia în calcul și riscul de neplată a gazului din partea populației. Or, Guvernul nu doar că făcut tot posibilul pentru asigurarea populației cu gaz, dar a și alocat bani pentru compensații. Suma maximă este de 500 de lei”, a punctat Spînu.

În același timp, ministrul a precizat că o asemenea practică nu se poate repeta la nesfârșit. Moldovagaz nu este companie de stat, ci agent economic comercial, care trebuie să facă față problemelor.

În data de 26 noiembrie, Guvernul a votat proiectul de lege privind tranzacția pentru achitarea datoriei istorice a Termoelectrica și soluționarea problemei de cash flow de la Moldovagaz.

Potrivit proiectului de lege, cei 1,3 miliarde de lei alocați au fost utilizați de Energocom pentru stingerea datoriei din perioada anilor 2002 – 2008 a Termoelectrica, dar și a plății pentru gazului din luna octombrie și noiembrie.

În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore dacă nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

În data de 30 octombrie Moldovagaz a semnat Gazprom pentru o perioadă de cinci ani contractul de livrare a gazelor. Un detaliu important al acordului este achitarea gazului până în data de 22 a fiecărei luni.

#Spînu #gaz #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.