Dacă o singură țigară poate avea un asemenea impact, atunci ce se întâmplă în organism în cazul în care dependența persistă ani de zile? Adevărul este că problemele de sănătate care pot apărea sunt direct proporționale cu volumul de țigări consumate și perioada de timp în care organismul a fost expus fumului.

Imediat după primul fum

Fumatul are un impact imediat asupra sănătății. După prima inhalare a fumului de țigară, organismul suportă primele consecințe ale acestui viciu. Mucoasa nasului și a esofagului se înroșește și se irită din cauza celor peste 6.000 de substanțe chimice care se conțin în fum. Este foarte posibil să începeți să tușiți. Totodată, nicotina intră în fluxul sanguin, crescând pulsul și tensiunea arterială. Simțul olfactiv este redus. Totuși, deși există stereotipuri potrivit cărora nicotina este cea mai periculoasă substanță din țigară, aceasta este un mit. Cele mai nocive chimicale sunt cele produse în procesul de ardere, precum gudronul și monoxidul de carbon.

O zi

La doar o zi după ce ați început să fumați, crește riscul de a face atac de cord sau de a dezvolta boli coronariene. Nivelul de oxigen scade în organism, iar activitatea fizică și exercițiile sunt mai greu de îndeplinit.

O lună

În doar o lună, funcția pulmonară a unei persoane fumătoare începe să se înrăutățească. Apar tot mai multe tuse și dificultăți de respirație, iar rezistența sportivă continuă să scadă. Dinții se îngălbenesc, pot apărea dureri gingivale, precum și respirația urât mirositoare. De altfel, dependența de nicotină s-a instalat deja în organism.

Un an

O singură țigară introduce în organism 10 miligrame de gudron care conține numeroase substanțe nocive. Fumatul unui pachet de țigări pe zi, timp de un an, înseamnă că în corp ajung 73 de grame de gudron (73.000 miligrame). Acesta se depozitează pe pereții plămânilor și poate provoca boli pulmonare, printre care cancerul pulmonar, emfizemul sau boala pulmonară obstructivă cronică – o afecțiune care se caracterizează prin prezența unui blocaj persistent al aerului din plămâni. În comparație cu țigările obișnuite, produsele fără fum, precum snusul, țigările electronice, sistemele de încălzire a tutunului, nu conțin gudron. Produsele alternative lucrează fără foc, din acest motiv nivelul de substanțe chimice dăunătoare în aerosol sau vapori este redus cu 90-95%.

Cinci ani

Țigările conțin multe toxine care determină îngustarea arterelor și a vaselor de sânge. După cinci ani de fumat, volumul acestor toxine cresc probabilitatea de a dezvolta cheaguri de sânge.

Zece ani

După zece ani de fumat, șansele unei persoane de a dezvolta cancer pulmonar și de a muri din cauza acestuia sunt de două ori mai mari, comparativ cu cele ale unei persoane care s-a lăsat de fumat. Probabilitatea de a dezvolta cancer în cavitatea bucală, gât sau pancreas crește semnificativ.

Principalul motiv al îmbolnăvirilor sunt alte substanțe chimice nocive și potențial periculoase care se conțin în fum. Un studiu realizat de organizația britanică Cancer Research UK afirmă că „în primul rând, toxinele și substanțele cancerigene din fumul de tutun, și nu nicotina, provoacă boli și decese”.

20 de ani

După 20 de ani, riscul de deces din cauza bolilor provocate de fumat, incluzând atât bolile pulmonare, cât și cancerul, crește. De fapt, fumatul ia ani din viața unui fumător. În medie, acesta reduce speranța de viață cu 10 ani. Totodată, studiile demonstrează că persoanele care au început să fumeze fiind foarte tinere și continuă să o facă la vârsta adultă sunt mai expuse riscului. 50% dintre ei vor muri între 35 și 69 de ani, ceea ce înseamnă minus 22 de ani de viață.

Cum renunți?

Renunțarea la fumat se poate face de sine stătător sau cu sprijinul profesioniștilor din domeniul sănătății, care pot oferi o monitorizare personalizată, sprijin psihologic și pot prescrie terapia de înlocuire a nicotinei.

Potrivit unor cercetări, în 9 cazuri din 10, voința nu este suficientă pentru a renunța la fumat.

Din acest motiv, este bine să apelați la ajutorul medicului de familie, al unui narcolog sau psiholog.

Pentru cei care nu pot renunța la fumat, în lumea sănătății publice, există și termenul de reducere a riscurilor, care se referă la minimizarea impactul negativ asupra sănătății al unei activități riscante, fără a o opri în totalitate.

O asemenea politică e adoptată în mai multe țări precum Marea Britanie, Grecia sau Noua Zeelandă. Aici, țigările electronice și dispozitivele de încălzire a tutunului sunt utilizate drept alternative care reduc riscurile legate de fumat, întrucât aceste sisteme exclud arderea și reduc numărul de substanțe nocive care ajung în organism. Totuși, acestea nu sunt lipsite de riscuri, întrucât livrează nicotină, substanță ce provoacă dependență.

Alte produse care livrează nicotină sunt gumele, plasturii și spray-urile concepute pentru a-i ajuta pe fumători să renunțe la acest obicei.

Ce se întâmplă după ce te lași de fumat?

Este nevoie de aproximativ 24 de ore pentru a nu mai exista nicio urmă de nicotină în organism, după renunțarea la fumat. Totodată, este nevoie de la cinci până la 15 zile pentru ca trombocitele, care provoacă cheaguri, să revină la normal. Pe de altă parte, ar putea fi nevoie de mai mulți ani pentru a restabili arterele și organele afectate de fum.

După cinci ani de la renunțarea la fumat, riscul de boli cardiovasculare scade cu 38% în comparație cu fumătorii, dar este nevoie de timp pentru ca organismul să se refacă după 20 de ani de fumat. Oamenii de știință au descoperit că este nevoie de 16 ani pentru ca foștii fumători să ajungă la același risc cardiovascular ca și nefumătorii.

Există însă și efecte ale renunțării la fumat care pot apărea mult mai rapid. Cilii plămânilor afectați de fum au nevoie de la o lună până la 9 luni pentru a se vindeca. Cu toate acestea, gudronul care a cauzat daunele continuă să căptușească țesuturile. Studiile arată că ar fi nevoie de la șapte la 15 ani pentru a curăți plămânii de substanța lipicioasă depusă în urma anilor de tabagism.

---