„La data de 15 septembrie, 2021, a fost pe larg prezentat societății ”Studiul privind impactului social și de mediu al Complexului Hidroenergetic Nistrean”, comandat de PNUD Moldova și elaborat de o echipă de experți independenți, la inițiativa Ministerului de resort, cu sprijinul Suediei. Acest Studiu a costat partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova peste jumătate de milion de dolari, scopul lui fiind să ajute Guvernul Republicii Moldova în negocierea Acordului de funcționare a  Complexului Hidroenergetic Nistrean cu autoritățile ucrainești.

Principalele concluzii ale Studiului sunt că impactul Complexului Hidroenergetic Nistrean asupra râului Nistru se resimte puternic, mai ales pe un sector de 150 de kilometri în aval de Naslavcea.

Complexului Hidroenergetic Nistrean a afectat ecosistemul fluviului, starea sa morfologică și anume - a produs impact negativ asupra structurii organismelor plantelor și vietăților din Nistru, deoarece s-a redus esențial transportul de sedimente din cauza regimului termic, apele deversate fiind cu până la 7,5°C mai reci vara și cu 5°C mai calde în sezonul rece. Acest fapt a cauzat răspândirea plantelor acvatice care pot dăuna râului, a cauzat dispariția a zeci de specii de pești, în special, a scăzut efectivul speciilor valoroase de pești (cegă, crap, șalău, știucă, morunaș) de cca 40 de ori.

De asemenea, cantitățile instabile de apă se resfâng negativ asupra activității utilizatorilor de apă din Republica Moldova, cum ar fi cei din agricultură, industria alimentară, turism și alte sectoare.

Complexului Hidroenergetic Nistrean, prin activitatea sa, reglează scurgerea sezonieră de apă și anume - debitele minime au crescut de două ori, fiind asigurat debitul minim de 100m3/s, iar debitele maxime au fost reduse, astfel încât este atenuat riscul de inundații.

Nu există siguranța că partea ucraineană va asigura, permanent, același debit minimal de 100 m3/s.

Deci, acest Studiu prezintă argumente juridice și științifice date mură-în-gură părții moldovenești în negocierile cu partea ucraineană.

Republica Moldova și Ucraina sunt parte a Convenției Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului. Articolul 2 din Convenție descrie că părțile vor asigura toate măsurile adecvate şi eficiente pentru prevenirea, reducerea, cât și vor asigura controlul impactului transfrontier negativ semnificativ, pe care activităţile propuse îl produc asupra mediului, iar Articolul 3 descrie modul de notificare reciprocă a părților din cadrul Convenției.

La începutul lunii noiembrie, curent, portalul de știri anticorupție.md, ne prezenta dovezi că Ucraina desfășoară lucrări de lărgire a albiei fluviului, dar nu era clar dacă a notificat partea moldovenească în acest sens. Ulterior, am organizat o conferință de presă în care am solicitat ministerului nostru de resort să ia atitudine. Abia cu patru zile în urmă, ministrul mediului, solicită informații de la omologii săi ucraineni cu privire la aceste lucrări. Să nu uităm ca la data de 28-29 octombrie, curent, a avut loc runda a treia de negocieri între grupurile de lucru ale ambleor state privind problema râului Nistru, iar despre rezultatele acestei ședințe societatea nici până astăzi nu cunoaște, precum nu cunoaște faptul dacă partea moldovenească a fost informată atunci despre intenția autorităților ucrainești cu referire la demararea acestor lucrări de lărgire a albiei fluviului.

Vedem cu toții poziția actualului Ministru al Mediului, prin care ni se dau asigurări că nu există un pericol ca Chișinăul să rămână fără apă potabilă, deși în Studiu este descris acest risc eminent care afectează consumatorii de apă, fie ei casnici sau agenți economici. Dar ce facem cu partea nordică a republicii? Cum vor fi afectați locuitorii și agenții economici nordici dna Ministru nu ne comunică.

Totodată, în prezent, Ministrul Mediului nu mai vorbește despre situația ecosistemului fluviului, or, să înțelegem că această gravă problemă ecologică, cauzată de activitatea Complexului Hidroenergetic Nistrean, nu mai reprezintă o prioritate pentru fosta activistă de mediu?

De asemenea, Ministrul Mediului ne comunică că se va plânge Convenției de la Espoo în cazul când autoritățile ucrainești nu își vor stopa din ambiții. În cât timp va fi examinată pângerea, dacă ea va fi depusă și ce se va întâmpla în tot acest timp, dacă partea ucraineană va continua să ne domineze în acest sens, așa cum o face și în prezent”, a menționat Inga Grigoriu.

Totodată fosta deputată menționează că așteaptă o explicație de la Ministerul Mediului privind problema râului Nistru în caz contrar cetățenii vor ieși la protest.

„Ieri, pe rețelele de socializare au apărut mai multe imagini privind situația afluienților râului Nistru și societatea, care este destul de îngrijorată, așteaptă o explicație de la ministerul nostru de resort. Cetățenii solicită transparență, predictibilitate și soluții de la actuala guvernare, or, vom ieși la protest”, a scris Grigoriu.

Șefa statului, Maia Sandu, a venit cu o explicație privind problema construcției unei hidrocentrale pe Nistru de către Ucraina „Pe subiectul cantității de apă nu există acum un pericol, există o problemă cu biodiversitatea în nemijlocita apropiere de această hidrocentrală, dar discuțiile au loc, cu participarea directă a UE”

Inga Grigoriu, susține că în Ucraina au loc lucrări de lărgire a albiei râului Nistru, însă nu este clar dacă autoritățile de la noi au dat acordul sau dacă sunt la curent cu ce se întâmplă. În context, a publicat două documente „dosite de ochii lumii”.

Ministerul Mediului a venit cu mai multe precizări în luna septembrie, după ce spațiul public a fost inundat cu informații privind secarea fluviului Nistru din cauza Complexului Hidro Energetic (Hidro) Nistrean.

Tot la începutul lunii septembrie, deputatul BCS Grigore Novac declara că țara noastră se va confrunta cu o criză ecologică acută și cu lipsă de apă potabilă, dacă Ucraina nu va stopa lucrările la hidrocentrala Novodnestrovsk.

---