INTERVIU VIDEO// Irina Brăiescu, Bray's Decor: am lansat o afacere cu 100 de lei. De la hobby la antreprenoriat

Irina Brăiescu este o tânără antreprenoare din Republica Moldova ce creează produse sub marca Bray’s Decor. La ei găsiți diverse obiecte decorative din lemn, pictate manual, care sunt comercializate atât în țară cât și peste hotare. Pe parcursul a șase ani de activitate, au reușit să diversifice portofoliul de clienți, să colaboreze cu cele mai mari companii de telecomunicații din țară, hoteluri și restaurante. Într-un interviu pentru Bani.md, Irina Brăiescu a vorbit despre cum a lansat o afacere cu 100 de lei, cât de important este site-ul pentru o afacere, despre prețuri și înregistrarea mărcii la AGEPI. De asemenea, fiind de șase ani în domeniul business încurajează femeile din țara noastră să lanseze afaceri.

„Niciodată scopul meu de bază nu a fost să fiu antreprenor, s-a întâmplat natural să lansez o afacere. Primul produs pe care l-am creat a fost solicitat și am decis să deschid o afacere prin intermediul căreia să pot dărui obiectele create de mine, pe atunci, iar acum de întreaga echipă.”

Cum să lansezi o afacere cu bani puțini

Chiar dacă, la început totul i se părea dificil și extrem scump, a înțeles că, de fapt, procedura de lansare este foarte simplă, unele dificultăți apar atunci când te confrunți cu partea de management, contabilitate. În viziunea Irinei, nu ai nevoie de foarte mulți bani pentru a lansa o afacere, personal, ea a început cu 100 de lei.

„Pentru început, realizați un produs test pe care îl puteți propune prietenilor, prezentați-l la o expoziție, vindeți pe o pagină. Dacă produsul este solicitat, este necesar pe piață și dacă rezolvi problema unui consumator merită să mărești producția.”

De la hobby la propriul business

Irina Brăiescu a transformat hobby-ul într-o afacere de succes. Acum, ea este mai mult implicată în comunicarea cu clienții și administrarea afacerii, cu toate acestea nu a renunțat și la partea creativă.

Produsele confecționate de Bray’s Decor ajung și peste hotare, ele sunt în mare parte solicitate de diasporă. Pe viitor, planifică să se extindă peste hotare, iar acum sunt la etapa de cercetare a pieței. De asemenea, își dorește să mărească echipa.

„Clienții noștri, cei existenți, dar și ce noi, cunosc deja că produsele noastre sunt deosebite, sunt din lemn, sunt lucrate manual. Dacă e să cumpărăm produse asemănătoare în magazinele care importă, cu siguranță sunt și mai scumpe decât la noi. Majoritatea înțeleg deja că un lucru manual costă, din acest motiv, clienții nu spun că produsele sunt prea scumpe.”

Înregistrarea mărcii la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI)

Fondatoarea Bray’s Decor consideră că, un avantaj important pentru export îl are înregistrarea mărcii, produsului. Certificat de înregistrare oferă siguranță producătorilor.

„Cu ajutorul unui proiect am reușit să ne înregistrăm marca, schițele, am acoperit câteva domenii și planificăm să ne extindem, cum ar fi textilele, sticlă, metal. Am avut unele confruntări, am observat că pe piața noastră au apărut produse „copii” a produselor noastre. Certificatul de înregistrare a mărcii îți protejează produsul și marca ta și poți fi sigur, că peste noapte nu va apărea un alt producător care îți copiază produsele de bază.”

Programe de susținere a afacerilor

Irina Brăiescu se implică activ în proiecte de susținere a afacerilor. Prin intermediul lor a reușit să achiziționeze utilaj foarte scump pentru întreprindere. De asemenea, ea subliniază faptul că, în această perioadă se oferă un suport deosebit pentru antreprenori.

„Îmi place să lucrez la proiecte, fiindcă astfel te impun să vezi în perspectivă, cum va fi afacerea ta în câțiva ani. Așa vezi progresul, înțelegi încotro mergi. De asemenea, îmi plac foarte mult oamenii pe care îi întâlnesc în cadrul proiectelor.”

Chiar dacă Irina se dedică foarte mult timp afacerii, ea reușește să se implice și să acorde timp familiei. Chiar dacă e dificil, ea spune că e posibil, întrucât sunt multe femei care au reușit să obțină performanțe deosebite în afaceri și chiar să ajungă în listele Forbes.

Pandemia a fost un imbold pentru a lansa site-ul companiei cu magazin online, aceasta a fost unica modalitate de a fi aproape de clienți. De asemenea, au fost susținuți financiar în cadrul unui proiect. Acum el este o vitrină pentru produsele Bray’s Decor. Cu toate că are o mulțime de avantaje, acesta necesită și multe investiții.

Un alt aspect important menționat de Irina Brăiescu este învățarea continuă, potrivit ei doar așa poți crește un business, indiferent de domeniu.

Ea consideră că femeile din țara noastră au șanse foarte mari pentru a deveni antreprenoare. Se oferă foarte multă susținere.

Pentru mai multe detalii urmăriți interviul integral:

#bray's decor #istorie #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea publicului despre cine încearcă să influențeze deciziile la nivelul instituțiilor europene, permite anumitor activități să treacă neobservate, se arată în document.

Registrul de transparenţă al UE are elemente pozitive şi informează cetăţenii cu privire la influenţa potenţială a lobbiştilor. Acest registru are însă unele deficienţe şi lacune în informaţii, care reduc din transparenţa activităţilor de lobby din cele mai mari trei instituţii ale UE. În plus, lobbiştii pot ocoli registrul pentru o serie de interacţiuni prin care pot influenţa totuşi legiuitorii UE, conform Agerpres.

Jorg Kristijan Petrovic, membrul Curţii care a condus acest audit, susține că mecanismul trebuie întărit pentru a avea efectul scontat.

„Registrul de transparenţă al UE trebuie să devină mai puternic, în aşa fel încât să nu fie doar un tigru de hârtie. Registrul aduce informaţii utile, dar nu este o soluţie-miracol. O serie de interacţiuni de lobby pe lângă legiuitorii UE pot avea loc la adăpost de privirile publicului, ceea ce reduce transparenţa şi erodează încrederea cetăţenilor”, a afirmat acesta.

Auditorii critică faptul că lobbiştii trebuie să fie înscrişi în registru doar pentru reuniunile cu cei mai înalţi membri ai personalului şi că sunt raportate doar reuniunile preprogramate. Întâlnirile spontane, conversaţiile telefonice neprogramate şi schimburile de e-mailuri nu trebuie consemnate oficial, iar lobbyiştii nu au obligaţia de a fi înscrişi în registru pentru a se putea întâlni cu angajaţi ai instituţiilor sub nivelul de director-general (adică majoritatea angajaţilor). Deşi instituţiile iau măsuri pentru a mări transparenţa şi a încuraja înregistrarea, ceea ce conduce la mai multe informaţii publicate cu privire la reuniunile şi activităţile cu lobbişti înregistraţi, această publicare nu este sistematică.

În plus, verificările datelor comunicate de lobbyişti ar trebui şi ele îmbunătăţite, în special din cauza riscului ca ONG-urile finanţate de terţe părţi să nu îşi prezinte sursele de finanţare, declarând doar că îşi reprezintă interesele proprii sau interesele colective ale membrilor lor. O treime din ONG-urile înregistrate se declaraseră în această categorie. În fine, site-ul web al registrului prezintă unele limitări importante, în sensul că informaţiile legate de aspecte esenţiale ale activităţilor de lobby nu sunt suficiente pentru a permite controlul public. În plus, site-ul ar trebui să fie mai uşor de utilizat.

Numărul lobbyiştilor înscrişi în registrul de transparenţă al UE a crescut considerabil de la crearea acestuia, mai precis de la aproximativ 5.500 în 2012 la circa 12.500 în 2024. Registrul este voluntar şi are la bază un acord interinstituţional, care nu este un act legislativ cu caracter obligatoriu. Prin urmare, nu se pot impune sancţiuni în baza acestui acord, spre deosebire de dispoziţiile în materie de lobby din unele ţări din UE, care, în plus, acoperă o gamă mai largă de membri ai personalului.

De exemplu, o organizaţie neguvernamentală identificată în „Qatargate” nu era înregistrată, dar a coorganizat o conferinţă la Parlament în iunie 2022. În acelaşi timp, măsurile coercitive pe care instituţiile le pot lua pentru a se asigura că lobbyiştii respectă cerinţele de înregistrare şi de furnizare de informaţii nu sunt suficiente. În medie, între 2019 şi 2022, aproape 1.000 de lobbyişti au fost eliminaţi în fiecare an din registru, din motive administrative. În schimb, doar şase au fost eliminaţi în urma unor anchete.