Unul din șapte lei din impozitele moldovenilor va merge spre plata datoriilor, la anul

În 2022 pentru deservirea datoriilor vor fi cheltuiți 6,2 miliarde lei, sau fiecare al 7-lea leu colectat din impozite va merge pentru plata datoriilor, estimează economistul IDIS Viitorul, Veceaslav Ioniță.

În anul 2022 Guvernul va trebui să aloce 6,2 miliarde de lei pentru plata datoriilor. Aproape 13% din acumulările de la buget vor merge pentru achitarea datoriilor. 2,9 miliarde de lei sunt pentru plata dobânzile și 3,3 miliarde de lei – creditele vechi. Majorarea plăților pentru dobânzi se datorează împrumuturilor contractate de la băncile locale ca urmare a izolării externe. Partea proastă este costul mare a acestor împrumuturi”, a explicat economistul.

Până la sfârșitul anului 2021, Ministerul Finanțelor estimează să atragă granturi în sumă de 16,2 miliarde de lei. Iar în 2022, potrivit lu Ioniță, „dacă Republica își va face bine temele pentru acasă atunci va reuși să atragă 17 miliarde de lei”.

Performanța cea mai bună de atragere a finanțărilor externe, Republica Moldova a reușit-o în anul 2014 – 6,3 miliarde de lei dintre care 4,4 miliarde de lei au fost granturi.

O sumă impresionantă, care a avut o pondere de 3% din PIB. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în istoria Republicii Moldova. Or, ca urmare a jafului bancar din anul 2014 țara noastră a pierdut încrederea partenerilor de dezvoltare și a ratat până în prezent 30 miliarde de lei din granturi care trebuiau să meargă în dezvoltarea infrastructurii și în investiții capitale”, a constat economistul Veaceslav Ioniță.

#granturi credite #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După începutul războiului din Ucraina și pierderea unor piețe energetice din Europa, Rusia și-a direcționat exporturile de petrol către alte țări, alimentând astfel mașina de război. Însă preocupările cresc în privința unei potentiale catastrofe ecologice din Marea Baltică, unde flota „fantomă” a Rusiei, compusă din tancuri petroliere vechi de decenii, reprezintă o amenințare iminentă.

Ministrul de externe al Suediei, Tobias Billstrom, a tras un semnal de alarmă, acuzând Moscova că folosește nave nepotrivite și încalcă regulile maritime internaționale. Aproximativ jumătate din petrolul rusesc transportat pe mare traversează Marea Baltică și apele daneze, iar acest lucru se întâmplă deseori sub o proprietate opacă și prin folosirea apelor internaționale pentru a evita controlul, scrie The Guardian.

Billström a solicitat noi reguli și mecanisme de aplicare pentru a preveni riscurile asociate flotei ruse, care ar putea provoca o catastrofă ecologică în regiune. Îngrijorările sunt alimentate de faptul că navele sunt vechi și adesea în stare proastă de navigație, iar consecințele unui accident sau al unei scurgeri de petrol ar fi devastatoare pentru mediul înconjurător.

Îngrijorările privind securitatea și mediu în Marea Baltică au fost discutate de miniștrii de externe din opt grupări nordice-baltice de țări pe insula Gotland acum două săptămâni. Billström a subliniat că toți ar fi afectați de o eventuală problemă majoră cauzată de flota rusă, iar ignorarea acestei probleme ar fi periculoasă.

În timp ce Rusia continuă să își consolideze prezența militară în regiune, inclusiv prin utilizarea acestei flote de petrol, comunitatea internațională se confruntă cu provocări în gestionarea acestei situații delicate. Este esențial ca statele să coopereze și să implementeze măsuri eficiente pentru a preveni o catastrofă ecologică în Marea Baltică, subliniind importanța respectării regulilor și normelor internaționale în domeniul maritim.