În Europa de Est, inflaţia şi deprecierea monedelor merg mână în mână. Unii au de câștigat, alții de pierdut

26 Nov. 2021, 10:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
26 Nov. 2021, 10:00 // Actual //  MD Bani

Furtuna stârnită de pandemie şi de dolarul surprinzător de puternic pe pieţele emergente a înghiţit şi monedele est-europene, împin­gându-le în ultimele zile atât de rapid în jos. Deprecierea monetară aduce beneficii unora, în timp ce alții au doar de pierdut.

În contextul în care, monedele est-europene precum forintul și zlotul se depreciază, oamenii de rând sunt nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunare pentru facturi și cheltuielile zilnice. În același timp, deprecierea monedelor naţionale faţă de euro şi dolar îi ajută pe exportatorii est-europeni, de asemenea îi descurajează pe turişti să plece în ţări precum cele care fo­losesc euro, deoarece produsele şi serviciile de acolo au devenit brusc mai scumpe pentru ei.

Un turist rămas în ţară înseamnă mai mulţi bani în circulaţie în economie şi la bugetul de stat. Băncile centrale pot face profit frumos când moneda naţională se depreciază convertindu-şi rezervele de valută în acea monedă.

Însă tendinţa monedelor est-europene de a se deprecia rapid când lumea sau o regiune este lovită de furtuni economice sau geopolitice arată că economiile sunt departe de a se fi dezvoltat până la maturizare.

În Polonia, euro n-a fost niciodată în ultimii 12 ani mai scump ca acum. Premierul Mateusz Morawiecki a încercat să stopeze căderea zlotului anunţând o posibilă intervenţie pentru stabilizarea monedei. A promis că „vom face tot ce este posibil în comunicare şi prin acţiune pentru ca zlotul să fie mai puternic“.

Comentariile au avut efectul dorit, dar doar pentru scurt timp. Guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski a explicat că zlotul se depreciază din cauza dolarului prea puternic şi nu din cauza slăbiciunilor din economie pentru că acestea nu prea există. Economia poloneză este puternică.

În schimb, deprecierea are legătură cu inflaţia. Unii speculează că inflaţia ar putea atinge 8% până la finalul anului. Analiştii cred că economia poloneză a intrat într-un „cerc vicios“ în care creşterile de productivitate sunt depăşite de majorările salariale, care sunt rezultatul penuriilor de forţă de muncă. Această situaţie creează o inflaţie pe termen mediu cu efecte posibil periculoase asupra portofelelor consumatorilor.

Majorările salariale sunt amplificate de creşterea salariului minim, un punct central al politicilor PiS. Pe 1 ianuarie, salariul minim va creşte cu 7%, la echivalentul a 640 de euro.

Zlotul slab creează un boom al exporturilor, mai ales al celor către Germania, arată Deutsche Welle. Producătorii polonezi, care ţintesc mai ales piaţa germană, sunt în competiţie acerbă cu firmele asiatice. Zlotul slab le aduce un avantaj competitiv de preţ, mai ales că foţa de munca nu mai este aşa de ieftină.

Polonezii care exportă îşi cumpără materiile prime în euro, dar plătesc salariile în zloţi. Produsele sunt vândute din nou în euro în ţări străine, şi de aici rezultă un profit bun. Exporturile au explodat. În prima jumătate a anului, acestea au atins 71 de miliarde euro.

În Ungaria, banca centrală, care în vară a dat startul creşterilor de dobânzi în UE, a majorat de două ori într-o săptămână una din dobânzile principale de politică monetară, pe cea la depozitele de o săptămână, spre surprinderea pieţelor. Indicatorul a ajuns ieri la aproape 3%. Dobânda de bază este de 2,1%. Banca s-a angajat să înăsprească politica monetră până când pericolele inflaţioniste dispar.

Cu toate acestea, forintul se duce, mai lent sau mai repede, în jos şi se îndreaptă spre un temut prag psihologic de 400 de forinţi pentru un euro, scrie Hungary Today. Săptămâna aceasta, moneda a stabilit mai multe minime istorice. Pe lângă factorii specifici regiunii şi unui guvern în conflict cu Comisia Europeană, analiştii atribuie tendinţa de depreciere şi politicilor contradictorii privind cursul de schimb.

În perioada de tranziţie, când inflaţia atingea şi 10%, era dorit un forint puternic pentru că astfel era crescută valoarea veniturilor şi a economiilor populaţiei. Premierul Viktor Orban a condus guvernul o bună parte din acea perioadă. Conducerea băncii centrale a urmat această linie, având în vedere şi adoptarea euro cât mai curând posibil.

 

Realitatea Live

18 Apr. 2024, 13:42
 // Categoria: Slider // Autor:  Soroceanu Olga
18 Apr. 2024, 13:42 // Slider //  Soroceanu Olga

În data de 12 aprilie, localitatea Anenii Noi a găzduit Târgul locurilor de muncă și meșteșugărit, un eveniment ce a reunit atât angajatori, cât și meșteșugari, în efortul lor de a facilita accesul la locuri de muncă și de a promova meșteșugurile tradiționale, atât pentru populația locală cât și pentru refugiații din Ucraina stabiliți aici.

Printre participanți s-a numărat și șefa ANOFM din raionul Anenii Noi, Zinaida Iordachescu, care a subliniat diversitatea agenților economici implicați și importanța acestui eveniment pentru economia locală și națională:

„Avem agenți economici din Anenii Noi, avem de la Congresul Ucrainenilor, avem de la inspectoratul general de poliție, carabinieri, agenți economici din Chișinău fiindcă nu suntem la o distanță atât de mare și angajăm foarte multe persoane și în municipiul Chișinău.”

Evenimentul a reunit aproximativ 12 angajatori și 22 de meșteșugari, iar participanții au avut oportunitatea să afle informații despre piața muncii, să primească ghidare în carieră și să participe la cursuri de formare profesională. Printre beneficiarii acestor servicii s-a numărat și Laurenția Starciuc, care a apreciat eforturile depuse pentru a le oferi oamenilor perspective noi în câmpul muncii:

„M-am apropiat de orice căsuță, mi-am luat diverse cărți pentru a fi informată. Sunt oportunități care oferă posibilitatea de a te angaja în câmpul muncii.”

Evenimentul face parte din proiectul „Creșterea Rezilienței prin Angajare și Coeziune Socială”, implementat în consorțiu de Helvetas Moldova și HEKS – EPER Moldova, cu suportul financiar al Guvernului Elveției. Partener strategic de implementare: ANOFM.

Directorul de țară al HEKS – EPER Moldova, Peter Fenoy, a subliniat importanța coeziunii sociale și a dezvoltării economice sustenabile pentru comunitatea din Anenii Noi:

„HEKS – EPER Moldova a fost implicată în mai multe activități legate de atenuarea consecințelor conflictului din țara vecină, Ucraina. În Moldova, din păcate, influența refugiaților din Ucraina a generat mai multe necesități în baza dificultăților noastre obișnuite cu care ne confruntăm înainte de acest conflict. Ne dorim să aducem împreună oameni din diverse medii și să le oferim șanse egale de dezvoltare, indiferent de originea sau situația lor actuală.”

Târgul locurilor de muncă și meșteșugăritul reprezintă un pas important în direcția dezvoltării economice și sociale a comunității din Anenii Noi, evidențiind potențialul local și promovând oportunitățile de angajare și de creștere profesională pentru toți participanții.

Următoarele evenimente cu aceeași tematică vor avea loc pe 19 aprilie la Ialoveni și pe 29 mai la Chișinău.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău