În continuare, „urmează ca procurorii PCCOCS să întreprindă acțiunile procesual-penale necesare investigării inclusiv a versiunii înaintate de către participantul la emisiune, potrivit căruia, anumite persoane pregătite aveau rolul de deturnare a evenimentelor, prin folosirea armelor de foc. Investigațiile vor fi efectuate inclusiv prin prisma infracțiunilor de uzurpare a puterii de stat, dezordinilor în masă și imperativului securității naționale. În acest sens, procurorii vor valorifica și cooperarea cu alte instituții ale statului”.

Procuratura urmează să informeze societatea despre desfășurarea investigațiilor, cu respectarea prevederilor legale.

La 7 aprilie 2021 s-au împlinit 12 ani de la evenimentele care au avut loc pe 7 aprilie 2009, în Chișinău. Protestele au început pe 6 aprilie 2009, după ce au fost anunțate rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare din 5 aprilie, potrivit cărora, circa 50 % din voturi i-au fost atribuite Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Totul a început pașnic, ulterior transformându-se într-o manifestație violentă, iar sute de tineri au ajuns să fie maltratați în comisariate.

Pe 7 aprilie 2009, protestele au continuat. Circa 30.000 de persoane au ieșit pe străzile Chișinăului, ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri, scandând „Vrem alegeri repetate” și „Jos comuniștii”. Liderii PLDM, PL și AMN susțineau că alegerile au fost fraudate, cerând organizarea unui nou scrutin. Unii manifestanți au pătruns în clădirea Parlamentului și în cea a Președinției și le-au incendiat.

În Parlament, manifestanții au ocupat câteva birouri, iar în celelalte se baricadaseră polițiștii. Persoanele care au pătruns în clădirea Parlamentului au aruncat în stradă o parte din mobilier și i-au dat foc. Poliția din capitală a intervenit, utilizând tunuri de apă și gaze lacrimogene. În replică, protestatarii au răspuns acțiunii poliției printr-un „bombardament” cu pietre. În timpul demonstrațiilor, unii dintre manifestanți au agitat steaguri românești, precum au și arborat drapelului României și al Uniunii Europene pe clădirile Parlamentului și Președinției.

Opoziția a început negocieri cu Guvernul, în urma cărora însă, nu s-a ajuns la niciun acord, iar președintele Voronin a continuat să acuze organizatorii de tentativă de lovitură de stat, susținând că are dovezi ferme că în mulțime s-ar afla și grupări fasciste de origine română. În timpul zilei, toate unitățile administrative au fost deconectate de la internet. Totodată, nicio pagină a presei on-line din Republica Moldova nu a putut fi accesată, iar rețeaua de telefonie mobilă a fost blocată în centrul Chișinăului.

În cursul nopții de 7 spre 8 aprilie, poliția a făcut uz de arme cu gloanțe oarbe și a arestat zeci de studenți. Pe 8 aprilie, liderii opoziției s-au desolidarizat de actele de vandalism și distrugere din Chișinău, considerând că provocările au fost implementate și organizate de comuniști pentru a deturna atenția de la fraudarea scrutinului electoral.

În rezultatul evenimentelor din aprilie 2009 persoanele care au pretins că au avut de suferit de pe urma acțiunilor polițiștilor au adresat 77 de plângeri, iar în alte 31 de cazuri procurorii s-au autosesizat, în total fiind pornite 108 de procese penale.

Din numărul total al plângerilor în 71 cazuri au fost pornite cauze penale (42 – tortură, 19 - exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, 10 – alte categorii de infracţiuni), 28 dosare în privinţa a 47 colaboratori de poliţie au fost finalizate şi expediate în judecată, iar în restul cazurilor, urmărirea penală fie a fost încetată din lipsa elementelor constitutive ale infracţiunilor, fie a fost suspendată pe motiv că nu a fost posibilă stabilirea identităţii persoanelor care au acţionat ilegal, fiind cu cagule pe cap.

În rezultatul examinării dosarelor în instanțele de judecată, au devenit irevocabile - 26 hotărâri în privinţa a 45 persoane, dintre care:

- 9 sentinţe de achitare în privinţa a 16 persoane;

- 2 sentinţe de încetare în privinţa a 2 persoane (o sentinţă în legătură cu decesul făptuitorului, iar alta prin stabilirea amenzii contravenţionale);

- 15 sentinţe de condamnare în privinţa a 27 persoane, din care:

- condamnare, cu suspendare - 9 sentinţe în privinţa a 20 persoane;

- condamnare, cu executare - 3 sentinţe în privinţa a 4 persoane;

- condamnare la amendă - 3 sentinţe în privinţa a 3 persoane.

La sfârșitul anului trecut, pe rolul instanţelor de fond se afla o cauză penală în privinţa a 2 persoane, întoarsă la rejudecare, în instanţa de apel – nici o cauză pe rol.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News