Dragă M.,
Am fost mereu considerată sufletul petrecerii, fata pozitivă și optimistă, mereu pusă pe glume și chicoteli. Dar nu sunt așa.
Deja de 4 ani sunt într-o stare de tristețe continuă, lipsă de motivație, gânduri suicidale, crize de plâns, aparent, fără motiv, și deja am ajuns la câteva tentative de suicid. Eu nu simt că trăiesc pentru mine, nici măcar nu simt că trăiesc – doar exist și nu mă sinucid pentru că nu vreau să-mi distrug familia și sora mai mică. Nu mă simt demnă de iubire sau de afecțiune, nu cred că într-adevăr aș conta pentru cineva, pentru că am fost abandonată de atâtea ori de oameni la care am ținut extrem de mult, încât am ajuns să mă urăsc și să mă învinovățesc pentru tot.
Am încercat să mă deschid mai mult, dar mi-a fost reproșat că o fac pentru atenție. O nouă zi e o nouă tortură pentru mine, simt că doar degradez pe zi ce trece și nu ating nicio performanță. Am eliminat oamenii toxici din viața mea, mi-am găsit un alt anturaj, mă simt bine când stau cu ei. Însă pe urmă ajung acasă și realizez cât de singură mă simt de fapt.
Oamenii încearcă să mă ajute spunându-mi cât de tare sunt și cât de mult țin la mine, iar asta mă deprimă și mai mult, pentru că nu simt că o merit. Am luptat singură până acum cu demonii din capul meu, dar am ajuns la un moment în care simt că mă înec, iar eu sunt prea departe de mal.
Aș vrea să fiu iubită, să iubesc și să înțeleg ce e fericirea, dar, în același timp, abia de am motivație să mă ridic din pat fără să plâng. Uneori îmi doresc să fiu lovită de o mașină sau să mor în somn, astfel nu ar fi suicid și nu aș mai fi „proastă” că nu am știut să prețuiesc frumusețea vieții.
E greu să te trezești și să adormi cu gândul că nu mai ai nici un motiv să trăiești.
RĂSPUNSUL
Mulțumesc că ai încredere în noi și ne-ai povestit prin ce treci. Este foarte obositor și dureros să trăiești aceste emoții puternice timp de patru ani, emoții care uneori pot duce la disperare. Starea de tristețe continuă, lipsa de motivație, gândurile suicidale, crizele de plâns sunt caracteristice pentru depresie.
A fi deprimat nu este o alegere și nu porți nicio vină pentru această stare. Aproximativ 1 din 10 persoane are depresie. Uneori cauza nu este clară sau pare că nu există motive să apară. Alteori, ea poate duce chiar la acțiuni mai radicale.
Îmi imaginez cât de dureroase au fost acele experiențe de tentative de suicid. Pe de o parte familia, sora și cercul de prieteni par să fie un important factor de protecție și prevenire a suicidului. Însă planurile suicidale sau tentativele sunt considerate urgențe medicale și necesită implicarea specialiștilor în sănătate mintală. Psihiatrul, psihologul sau psihoterapeutul de la centrul comunitar de sănătate mintală te vor ajuta faci față greutăților prin care treci.
Deseori tristețea este întreținută sau chiar provocată de gândurile negative care apar necontrolat. Un exemplu de astfel de tipar negativ este autoînvinuirea sau convingerea că nu meriți să fii iubită și apreciată, dar și generalizări negative. „Nimeni nu mă iubește”, „Sunt o povară pentru cei din jur” – sunt fraze care epuizează emoțional și pe care le-am auzit de la majoritatea persoanelor cu depresie.
În scrisoarea ta spui că lupți cu demonii tăi de una singură. Noi îți recomandăm să spargi acest cerc vicios și să ceri ajutorul specialiștilor. Până îți faci curaj pentru asta, iată câteva tehnici abordate în psihoterapia cognitiv-comportamentală care te vor ajuta să lupți cu depresia:
- Scrie într-un caiet momentele când ești tristă, ora, contextul (când vii acasă de la lucru, de exemplu) și încearcă să observi care este sursa, amploarea sau intensitatea acestei tristeți și modul în care reacționezi.
- Încearcă să identifici tiparele de gândire și tendințele emoționale. De exemplu: „Mă simt tristă seara la ora 20:00 pentru că mă simt singură, iar în cap se învârtesc următoarele gânduri negative – nimeni nu mă iubește, nu-mi reușește nimic, degradez pe zi ce trece, etc.”
- Schimbă discursul interior. Cum ai schimba dialogul cu tine însăți în așa fel, încât acesta să fie mai pozitiv și să te simți mai bine? De exemplu, atunci când îți spui ție că ești foarte singură, probabil acest gând te face și mai tristă. Cum ai schimba acest gând? Se poate formula un gând ceva mai pozitiv, de exemplu – „Uneori sunt singură, dar alteori mă simt bine, în special atunci când stau cu prietenii mei”.
- Nu te izola, menține contactul cu persoanele dragi și prietenii, în special cu acele persoane cu care te simți liberă să vorbești despre trăirile și emoțiile tale.
- Practică activitatea fizică. Exercițiul este un antrenor natural pentru reducerea stresului. Practică cel puțin 30 de minute de activitate fizică în majoritatea zilelor din săptămână.
- Amintește-ți ceva plăcut. Amintește-ți un loc, un obiect sau o întâmplare pe care le poți asocia cu emoții pozitive și cu sentimente de bucurie.
- Încearcă practici care liniștesc mintea, cum ar fi meditația sau muzica relaxantă. Aceste practici ajută la liniștirea minții și îți pot aduce noi perspective care restabilesc speranța și încrederea.
- Practică recunoștința. Fă-ți o „listă de recunoștință”, în care scrii lucrurile bune din viața ta și mulțumește pentru ele.
- Practică periodic fapte mici de bunătate și nu uita să îți zici „Bravo” pentru ele. Nu trebuie să schimbi lumea și să salvezi oameni, este suficient să zici un compliment sau să oferi locul în transportul public unei persoane în etate. Să faci o faptă bună este una dintre cele mai bune și simple metode de a scăpa de dispoziția proastă.
- Învață pe cei de alături cum să te ajute. Uneori cei de alături vor să te susțină și să te ajute, încearcă să te încurajeze, dar simți că nu te ajută felul în care o fac. Fii sinceră cu ei, încearcă să le mulțumești pentru eforturile lor și explică-le că aceste încurajări nu te ajută. Dacă știi care încurajări sau fraze te-ar ajuta, spune-le și lor. Dacă nu știi, atunci poți să le spui că nu știi încă ce te-ar putea ajuta.
Totuși, în cazul gândurilor suicidale este nevoie de un plan de prevenire personalizat construit împreună cu un specialist în sănătate mintală. Acest plan necesită timp și consecvență pentru a schimba tiparele de gândire negativă create de-a lungul mai multor ani. În majoritatea cazurilor, depresia este tratată prin psihoterapie și medicamente antidepresive.
Apelează cu încredere la specialiștii în domeniul sănătății mintale, care activează în cadrul centrelor comunitare de sănătate mintală din Moldova.
Rubrica „Dragă M.” este realizată de Moldova.org în parteneriat cu Proiectul moldo-elvețian MENSANA. Răspunsurile la scrisorile primite de la cititori sunt pregătite de specialiști în sănătate mintală.
Oricine ne poate scrie anonim despre problemele cu care se confruntă, completând acest formular, având și posibilitatea să lase o metoda de a fi contactați pentru întrebări de concretizare din partea specialistei/ului în sănătate mintală care va prelua cazul. Confidențialitatea datelor cu caracter personal este asigurată.
Ilustrație: Natalia Gârbu
