Bucureștiul întinde o mână de ajutor Chișinăului. Gazul ieftin ar putea fi depozitat peste Prut

Republica Molodva are nevoie de soluții pentru asigurarea securității energetice. Există măsuri legislative și de dezvoltare a infrastructurii pe care țara noastră trebuie să le întreprindă. Ne dorim să facem acest lucru cu partenerii noștri, vecinii noștri. Una din soluții este să avem capacități de înmagazinare a gazului primăvara și vara când este mai ieftin, iar ulterior să-l livrăm consumatorilor, a declarat ministrul de Externe Nicu Popescu într-o conferință de presă după vizita pe care a avut-o la București.

Potrivit lui, Republica Moldova are două soluții fie depozitează gazul în Ucraina unde sistemul este bine pus la punct sau în România.

Am discutat la București anumite soluții ca să putem stoca gazele cumpărate de Republica Moldova sau de companiile importatoare. În următoare săptămâni urmează să vedem dacă este nevoie de construcția depozitelor. Or, la etapa actuală depozitele din România sunt suplimentate în proporție de 75%. Deci, există spațiu pentru stocarea gazelor și nu este nevoie de construit aceste depozite. Dar în următorii ani vor exista mai multe măsuri de consolidare a securității energetice și vom decide dacă este nevoie de infrastructură suplimentară”, a mai adăugat Popescu.

Chișinăul a trecut în luna octombrie printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

#depozite #gaz #București

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

TikTok va suspenda în mod voluntar programul de recompensă al noii aplicaţii TikTok Lite, în timp ce lucrează pentru a răspunde preocupărilor UE, a declarat compania miercuri, pe platforma de socializare X, transmite CNBC.

Comisia Europeană a dat termen până miercuri inclusiv companiei deţinute de grupul chinez ByteDance să abordeze preocupările cu privire la posibila creare de dependenţă prin intermediul programului de recompense pentru copii, urmând ca în caz contrar se confrunte cu o suspendare temporară a funcţiei.

CE consideră că acest mecanism reprezintă ”riscuri grave la adresa sănătăţii mentale a utilizatorilor”.

Platforma nu a comunicat Bruxellesului, înainte de lansarea aplicaţiei, o evaluare a riscurilor, conform obligaţiilor prevăzute în cadrul noii legislaţii cu privire la serviciile digitale (DSA).

Reţeaua de socializare TikTok, deţinută de compania chineză ByteDance, a lansat săptămâna trecută în Franţa şi în Spania noua aplicaţie, care le permitea utilizatorilor să fie plătiţi pentru vizionarea de videoclipuri. TikTok Lite era deja disponibilă în Coreea de Sud şi Japonia.

Utilizatorii TikTok Lite cu vârste de peste 18 ani puteau „să colecteze puncte descoperind noi conţinuturi sau realizând anumite acţiuni”, au declarat reprezentanţii reţelei de socializare. Punctele astfel colectate puteau fi transformate în carduri cadou sau folosite pentru a susţine creatorii de conţinuturi.

„Recompensele variază în funcţie de sarcinile îndeplinite şi de experienţa în aplicaţie”, iar „durata maximală de vizionare a videoclipurilor recompensate este cuprinsă între 60 şi 85 de minute”, au precizat la momentul respectiv reprezentanţii TikTok.

Foarte apreciată de tineri şi de influenceri pentru videoclipurile sale care sunt adeseori dansante sau muzicale, controversata reţea de socializare TikTok a atras peste 1,5 miliarde de utilizatori la nivel mondial.

Ea este acuzată cu regularitate că găzduieşte numeroase videoclipuri de dezinformare, provocări periculoase şi imagini pornografice sau că ar fi chiar un instrument de spionaj şi de propagandă în slujba Chinei, o acuzaţie respinsă de compania ByteDance.

Comisia Europeană a demarat totodată anchete separate care vizează Meta, Snap (Snapchat), TikTok şi YouTube despre măsurile implementate de aceste companii pentru a proteja „sănătatea fizică şi mintală” a minorilor.