Lira turcească se prăbuşeşte, iar Turcia s-ar putea îndrepta către cel mai negru scenariu: inflaţie foarte ridicată

Lira turcească s-a prăbuşit din nou după ce banca centrală a ţării a sfidat avertismentele privind declanşarea unei crize monetare în toată regula şi o accelerare dramatică a inflaţiei şi a redus dobânzile. O criză în Turcia este ceva la care Europa trebuie să fie atentă ţinând cont că această ţară poate deschide robinetul cu refugiaţi ce ar putea inunda continentul şi că este singurul jucător geopolitic de la Marea Neagră care se poate măsura cu Rusia.

Deprecierea puternică a lirei în urma deciziei băncii centrale a ţării „lasă Turcia ferm în teritoriu de criză“, avertizează analiştii Capital Economics, potrivit Intellinews.
„În condiţiile în care banca centrală lasă deschisă posibilitatea unei noi majorări de dobânzi în decembrie şi presiunilor exercitate de preşedintele Recep Tayyip Erdogan, nu există motive să nu previzionăm noi scăderi masive ale lirei pe termen scurt“, arată Liam Peach, analist al Capital Economics.

Jason Tuvey, economist la Capital Economics, arată că banca centrală riscă să creeze un ciclu în care refuzul de a înăspri politica monetară determină noi vânzări masive de active turceşti, majorând aşteptările privind inflaţia şi întărind apelurile pentru dobânzi mai mari. Chiar dacă banca centrală îşi opreşte ciclul de relaxare după şedinţa din decembrie, nu există garanţii că acest lucru îi va linişti pe investitori dacă guvernatorul băncii centrale va fi demis pentru sfidarea dorinţelor preşedintelui.

„Tot avem aceste cicluri: banca centrală majorează dobânzile, Erdogan se supără, schimbă stafful, dobânzile sunt reduse şi mai apoi de la capăt“, arată şi Joseph Mouawad, din cadrul companiei de gestionare de active Carmignac, potrivit Financial Times. Acesta avertizează că de această dată acest experiment este mai periculos din cauza creşterii preţurilor energiei.
„S-ar putea ajunge la cea mai neagră situaţie: creştere redusă şi inflaţie ridicată“, avertizează acesta.

Economiştii avertizează că Turcia riscă acum să înregistreze o inflaţie şi mai mare, poate de 30%, şi o criză monetară reală dacă nu-şi schimbă direcţia şi majorează dobânzile, scrie Reuters.
Riscurile sunt ridicate mai ales în condiţiile în care rezervele valutare ale băncii centrale sunt pe roşu, iar ţara înregistrează un deficit de cont curent.

O politică monetară mai relaxată în contextul unei economii care operează deja peste trendul pre-COVID riscă să ducă la acumulare de dezechilibre şi ar putea crea premisele unei noi crize a balanţei de plăţi, avertizează Capital Economics.

Alţi economişti arată că criza adevărată ar veni dacă turcii ar începe să-şi retragă banii din bănci în masă.

#lira turceasca #saracie #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.