„Elefantul” lui Sturza își majorează capitalul și lansează obligațiuni

Elefant Online își va majora capitalul social cu echivalentul în lei a 2 milioane de euro. Anterior, acționarii au decis realizarea unui plasament privat de obligațiuni denominate în lei. “Sumele atrase în cadrul majorării de capital și al noii emisiunii de obligațiuni vor asigura infuzia de capital necesară pentru a ne atinge obiectivele de creștere. Pe de o parte, ne vom concentra pe eficientizarea operațională a business-ului existent, experiența utilizatorilor și automatizarea livrărilor. Pe de altă parte, vom investi resurse în Elefant Marketplace. Acesta este finalizat din punct de vedere tehnic și va fi lansat în curând. Vom investi în dezvoltarea sa, în promovare și în consolidarea relațiilor cu partenerii din marketplace”, declară Sergiu Chircă, CEO Elefant.ro, citat de profit.ro.

Elefant este una dintre principalele platforme de comerț electronic din România, cu o rată anuală compusă de creștere (CAGR) a GMV (gross merchandise value) de 32% între 2018 și 2020. În primul semestru al acestui an Elefant a înregistrat o valoare a GMV de aproximativ 121 milioane lei, față de 117 milioane lei în primele șase luni ale anului 2020.

În 2018, compania a mai derulat o emisiune de obligațiuni, listată pe piața AERO administrată de Bursa de Valori București până în luna septembrie a acestui an, atunci când fondurile atrase au fost returnate investitorilor ca urmare a ajungerii la scadență a emisiunii. Fondat în 2010, Elefant s-a extins și în afara țării deschizând o filiala la Chișinău, în Republica Moldova – magazinul online local elefant.md.

Elefant.ro a pornit ca librărie online în 2009. Acum are zece linii suplimentare de produse, inclusiv mobilă și electronice.

Platforma a fost lansată în iunie 2010 și este cea mai cunoscută investiție a lui Ion Sturza făcută în România, fiind cel mai mare retailer online de carte de pe piața locală, care în ultimii ani s-a repoziționat ca un mall al familiei.

#elefant #capital #obligatiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.