Moldova taie 3 ha de păduri pe oră. Dezastrul ar fi și mai mare fără implicarea activiștilor

Mai multe weekenduri la rând, pe rețelele de socializare apar fotografii cu oameni care plantează copaci pe terenurile abandonate, avariate sau în locul pădurilor tăiate. Actorii acestor imagini sunt diferiți, de la voluntari până la politicieni, însă mesajul este unul extrem de important: suprafața terenurilor împădurite trebuie să crească.

Republica Moldova rămâne codașă în Europa la acest capitol, cu doar circa 12% de teritoriu împădurit, urmând-o pe Ucraina (17%), în timp ce media europeană este de 29%, iar cea globală – 31%. 

Pădurile de la noi sunt capabile să absoarbă anual peste două milioane de tone de dioxid de carbon, în condițiile în care în Moldova emisiile ajung la circa 8.590.000 tone în 2018. Acestea joacă un rol important în lupta cu eroziunea solului și alunecările de teren, fapt menționat și în strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova.

„Ca să avem păduri, trebuie, în primul rând, să facem mai puțin PR politic în jurul lor și să înființăm mai multe pepiniere”, susține Alexandru Sainsus, fondatorul Asociaţiei Arboretum, care se ocupă cu creșterea și plantarea copacilor pentru restabilirea solului și pădurilor. „Astfel soluționăm veșnica problemă: de unde luăm materialul săditor”, completează Gabriela Isac, coordonatoarea inițiativei „Seed It Forward” – inițiativă care promovează plantarea copacilor și educă populația să aibă grijă de mediu. 

«Finanțarea lucrărilor de împădurire și de plantare a perdelelor forestiere de protecție pe terenurile din afara fondului forestier se efectuează din bugetul de stat și din bugetele unităților administrativ-teritoriale» – se arată în legislația privind codul silvic. Cu toate acestea, de foarte multe ori, la restabilirea pădurilor și plantarea acestora se implică voluntari și organizații neguvernamentale care, cu ajutorul fondurilor străine sau din proprii săi bani organizează sau contribuie la acțiunile de împădurire. Unul dintre aceste proiecte este și Million Trees Moldova, lansat în 2017. Aceasta este o platformă națională de colaborare între organizații, instituții și companii din diferite regiuni ale țării. Împreună, acestea își propun să planteze cât mai mulți copaci. 

Împădurire și protecție

„Moldova este cea mai despădurită țară din Europa. Respectiv, sunt necesare astfel de campanii, nu doar de a împăduri, dar și pentru a educa și implica cetățenii în acțiuni de plantare și de îngrijire a copacilor”, susține Nadejda Cebotari, coordonatoarea acestui proiect. Potrivit ei, cea mai mare problemă este nu să aduni oameni și fonduri, ci să protejezi acești copaci proaspăt plantați de pășunat, secetă și inundații.

                Citește aici cum poate dăuna pășunatul

În acest sens, timp de trei ani, organizatorii se obligă să îi îngrijească și protejeze. De aceea, în fiecare localitate sunt create și grupuri de inițiativă printre localnici, care vor monitoriza creșterea copacilor, astfel permițându-le să se transforme în mici păduri. 

„Implicarea voluntarilor și existența diferitor inițiative de împădurire îi ajută, în primul rând, pe oameni să conștientizeze importanța pădurilor și atunci se fac și presiuni asupra autorităților. Uneori, împăduririle se fac nu datorită autorităților, dar în pofida lor – și acest lucru este trist.”

Potrivit Biroului Național de Statistică, care prezintă informația furnizată de Agenția „Moldsilva”, în anul 2019, în Republica Moldova, tăierile silvice au constituit circa 25 de mii ha. Acestea fiind efectuate pentru „produse principale”, pentru „îngrijire și conducere” și cu scopuri „diverse”.  Asta înseamnă că în fiecare zi astfel de tăieri sunt efectuate pe 73 de ha și respectiv, în fiecare oră pe 2,8 ha.

„Problema nu este atât în suprafața acoperită de păduri, cât în calitatea acestora. Acum din păduri se extrage arborele prețios, copacii bătrâni și, respectiv, scade calitatea pădurilor. Sunt lacune și la capitolul legislativ și administrativ, care trebuie reformate, regândite și reorganizate.”

Aceste lucruri nu se întâmplă peste noapte, ci necesită dorință, investiții și multă muncă, menționează coordonatoarea proiectului de plantare a copacilor. 

Declarația de la Glasgow

Oprirea defrișărilor ar putea încetini încălzirea globală, este constatarea făcută de experți și discutată aprins de liderii mondiali în timpul summit-ului ONU de la începutul lunii noiembrie, la care s-a discutat despre schimbările climatice și ce trebuie să facem ca să le încetinim. În urma dezbaterilor dintre guvernele lumii, a fost semnată declarația de la Glasgow privind pădurile și utilizarea terenurilor. O sută de țări s-au angajat să pună capăt sau să reducă defrișările până în 2030. Pentru a sprijini eforturile de protecție a pădurilor va fi alocată suma totală de 19,2 miliarde de dolari în fonduri naționale și private.

Printre semnatarii acestei declarații se numără Brazilia și Indonezia, două națiuni cu cele mai mari păduri tropicale din lume, păduri care au fost defrișate masiv în ultimii ani pentru a face loc fermelor de vite, precum și palmierului de ulei și soia. 

                     Citește mai multe despre starea pădurilor tropicale

Și Republica Moldova s-a alăturat acestei Declarații. „Avem nevoie de politici de mediu curajoase și bine gândite, cu intervenții în economie, producție și consum, inclusiv un program național ambițios de restabilire a pădurilor. În Moldova, ca și în orice alt loc de pe planetă, oamenii merită să trăiască într-un mediu curat și sănătos multe generații înainte”, se arată în mesajul transmis de șefa statului Maia Sandu, când a fost semnată această Declarație. 

Pădurile oferă numeroase servicii ecosistemice: ajută la protejarea solului de eroziune, fac parte din ciclul apei, protejează biodiversitatea prin furnizarea unui habitat pentru numeroase specii și reglează climatul local. Pădurile sănătoase sunt, de asemenea, cruciale pentru combaterea schimbărilor climatice globale, deoarece captează dioxidul de carbon din atmosferă. Cu toate acestea, în prezent, lumea pierde în fiecare minut o zonă forestieră de mărimea a 27 de terenuri de fotbal.

Surse foto: Million Trees Moldova, Seed It Forward

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.