Bulgaria cumpără de la Azerbaidjan gaze naturale la preţuri de patru ori mai mici decât cele de la Gazprom

13 Nov. 2021, 20:34
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
13 Nov. 2021, 20:34 // Actual //  Lupu Eduard

Azerbaidjan vinde Bulgariei gaze naturale la preţuri de patru ori mai mici decât cele cumpărate de la gigantul rus Gazprom, spune un oficial bulgar. Iar Azerbaidjanul caută noi clienţi în Europa.

De ce nu importă şi România gaze azere? Pentru că este amânată, periodic, realizarea unui interconector între Bulgaria şi Grecia care ar permite României, dar şi altor ţări din regiune, să se alimenteze cu combustibilul venit din Marea Caspică prin intermediul gazoductului azer TAP.

Însă guvernul bulgar pare să fi făcut exces de zel în construirea secţiunii locale a gazoductului rusesc TurkStream, al Gazprom. Înainte de alegerile generale de luna aceasta, Bulgaria a primit o discount substanţial de la gigantul rus, scrie Ziarul Financiar.

TAP, o conductă de 878 de kilometri, a fost pusă în funcţiune pe 31 decembrie 2020 şi transportă gaze extrase din uriaşul câmp gazeifer Shah Deniz spre Italia, Grecia şi Bulgaria.  Gazoductul are o capacitate de transport de 10 miliarde de metri cubi pe an. Bulgaria este conectată la TAP printr-o conductă cu o capacitate de 3,7 miliarde de metri cubi pe an care intersectează graniţa cu Grecia prin punctul Kula-Sidirokastro, scrie agenţia de presă azeră Trend.

Agenţia mai scrie şi că preşedintele Comisiei pentru reglementare în domeniul energiei din Bulgaria Ivan Ivanov a declarat că preţurile gazelor azere cumpărate de ţara sa sunt de patru ori mai mici decât cele ale importurilor din Rusia prin intermediul Gazprom.

Oficialul a precizat că Bulgaria importă doar 350 de milioane de metri cubi de gaze azere pe an în loc de un miliard de metri cubi cât îi permite acordul cu Azerbaidjan. Şi Nikolai Pavlov, şeful Bulgargaz, compania naţională de distribuţie de gaze naturale, a remarcat că orice avantaj de preţ, cum este cel oferit de Azerbaidjan, este în favoarea consumatorului.

România şi Ungaria ar putea avea şi ele acces la gazele azere dacă Bulgaria ar finaliza lucrările de construcţie la interconectorul care o leagă de Grecia IGB. Euractiv scrie frecvent despre întârzieri în acest proiect şi compară eforturile depuse în acest caz cu resursele alocate finalizării secţiunii bulgare a gazoductului rus TurkStream prin care Gazprom aduce în Balcani şi mai departe gaze tranzitând Turcia.

Secţiunea bulgară, denumită Balkan Stream, ar fi fost realizată în timp record. De data aceasta, Euractiv a abordat companiile implicate în construirea IGB. Surse de la Atena, apropiate situaţiei, au cofirmat întârzierile, dar au precizat că Avax, una din companiile greceşti care participă la partea bulgară a proiectului, se confruntă cu întârzieri în aprovizionarea cu materiale.

Comentariul vine după ce Euractiv Bulgaria a arătat ca Avax a pus presiuni pe guvernul de la Sofia să-i acorde mai mult timp şi bani pentru a-şi îndeplini obligaţiile contractuale. Avax a negat informaţiile.

IGB este important pentru regiune pentru că ar sparge monopolul Gazprom. Cei un miliard de metri cubi de gaze pe care Bulgaria îi poate importa pe an de la Azerbaidjan prin TAP i-ar ajunge pentru acoperirea unei treimi din comsum.

Însă Bulgaria nu poate accesa întreaga cantitate pentru că, o dată, IGB nu este finalizat, iar apoi interconectorul cu Grecia pe care îl foloseşte în prezent nu suportă o astfel de capacitate.

Din cauza amânărilor, Bulgargaz a trebuit să renegocieze două rute alternative de transport cu azerii, care nu au nicio obligaţie contractuală de a alimenta o rută alternativă. Surse apropiate situaţiei spun că guvernul azer şi-a pierdut răbdarea. IGB este construit de un consorţiu de două companii greceşti Corinth Pipework Industries şi Avax. Lucrările ar trebui finalizate până la sfârşitul lunii decembrie 2021, iar interconectorul ar trebui să devină funcţional până pe 1 iulie.

Surse bulgare spun că aceste termene nu vor putea fi respectate şi că Avax a cerut guvernului de la Sofia o nouă amânare, de cel puţin şase luni, şi să nu fie sancţionată. De asemenea, compania greacă a cerut 30 de milioane de euro în plus şi a ameninţat că dacă nu primeşte banii nu va mai construi nimic. AVAX a negat aceste lucruri. O sursă greacă a spus că un subcontractor al Avax, Valvitalia, s-ar confrunta cu întârzieri la furnizarea de echipamente şi componente din China, iar acest lucru ţine pe loc proiectul. În Bulgaria, mulţi observatori cred că Balkan Stream a fost construit într-un timp record  şi fără asistenţă din partea UE.

IGB, cu costuri estimate la 240 de milioane de euro, este cofinanţat prin fonduri europene şi de Banca Europeană pentru Investiţii.

Între timp, Bulgaria a primit o reducere de preţ neobişnuită de la Gazprom pentru gaze livrate în noiembrie. Noile preţuri sunt la jumătate faţă de cele de pe pieţele europene, dar sunt aplicate unei cantităţi limitate.

Discountul vine chiar înainte de alegerile de pe 14 noiembrie pentru preşedintele şi parlamentul Bulgariei. Preşedintele Rumen Radev, criticat de fostul premier Boiko Borisov inclusiv pentru rolul jucat în criza energiei, este favorit pentru un al doilea mandat. De asemenea, Bulgaria se apropie de expirarea contractului cu Gazprom, iar Rusia insistă pe semnarea unui nou acord pe termen lung, aşa cum a făcut Ungaria.

Gazprom acoperă 70% din consumul de gaze al ţării. Între timp,  odată cu scumpirea energiei, noul furnizor de gaze al Europei, Azerbaidjan, a primit o atenţie crescută din partea mai multor companii şi guverne din sudul şi estul Europei, a declarat un oficial azer. Contractele cu clienţii actuali datează din 2013, scrie Bloomberg.

De noi comenzi va depinde creşterea capacităţii de producţie a exploatărilor de la Shah Deniz şi poate chiar crearea unei legături de transport spre Europa a gazelor din Turkmenistan.

Realitatea Live

25 Apr. 2024, 13:46
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
25 Apr. 2024, 13:46 // Slider //  MD Bani

Philip Morris International a prezentat Raportul Integrat pentru anul 2023 care demonstrează o creștere semnificativă pe segmentul produselor fără fum. În cadrul unei conferințe la Paris, vicepreședintele Comunicare Globală PMI, Tommaso Di Giovani, a declarat că, în 2023, veniturile companiei provenite din vânzarea produselor fără fum au constituit 36.4%. El a precizat că cea mai bună performanță a fost înregistrată pe 25 de piețe, unde ponderea produselor fără fum în venituri a depășit 50 la sută, scrie InfoMarket.

PMI estimează că la nivel mondial sunt aproximativ 33 de milioane de utilizatori adulți ai produselor lor fără fum, inclusiv 28,6 milioane de utilizatori de dispozitive de încălzire a tutunului. Produsele sunt disponibile pe 84 de piețe din întreaga lume.

Ungaria, Lituania, Portugalia, Grecia și Slovacia se disting ca având cele mai mari cote de piață pentru produsele fără fum. O cotă de piață înaltă a acestor produse sunt raportate, de asemenea, în Republica Cehă, Italia și România. 

„Aceste rezultate demonstrează că ne aflăm pe drumul corect  spre un viitor fără fum”, spune Tommaso Di Giovanni. „Majoritatea investițiilor noastre sunt concentrate în Europa, ceea ce arată importanța acestei regiuni pentru noi. Am început transformarea unităților noastre de producție din Europa, iar acum 7 dintre cele 11 fabrici specializate în producerea tutunului pentru încălzire se află în UE, cele mai mari investiții fiind în fabricile din Otopeni (România) și Bologna (Italia)”, a mai spus Tommaso Di Giovanni.

Acesta a declarat că, în ultimii ani, PMI a investit aproximativ $12,5 miliarde în dezvoltarea și cercetarea produselor fără fum, urmând obiectivul de a dezvolta alternative mai puțin nocive la fumatul tradițional.

Vorbind despre reglementare, Di Giovanni remarcă faptul că disponibilitatea produselor fără fum și accesul  la informațiil despre acestea poate contribui la reducerea ratei fumatului. Un exemplu de politică eficientă este în Suedia, unde popularitatea snusului, un produs fără fum de uz oral, a transformat Suedia în țara cu cea mai mică incidență a cancerului pulmonar din Europa.

„Acolo unde produsele fără fum sunt interzise, iar țigările tradiționale domină piața, observăm mai puține schimbări pozitive în statisticile privind rata fumatului”, a conchis el. De exemplu, în Turcia, Olanda și Brazilia, unde vânzarea produselor fără fum este interzisă, rata fumatului a rămas practic neschimbată în ultimii ani.

În schimb, țările care asigură acces la alternative fundamentate științific, au înregistrat o scădere semnificativă a ratei fumatului. De exemplu, în Suedia, între 2014 și 2022, rata fumatului a scăzut cu 50%, în Noua Zeelandă cu 48%, în Japonia cu 33% și în Regatul Unit cu 29%.

„Acest lucru confirmă importanța inovațiilor și a unei reglementări echilibrate în atingerea obiectivelor de sănătate publică pentru reducerea fumatului”, subliniază Di Giovanni. El mai precizat că politica Suediei de a deveni o „țară fără fum” până în 2025 este un exemplu de strategie de succes în această direcție.

Vicepreședintele Comunicare Globală PMI a declarat că, având în vedere tendințele actuale, Philip Morris International continuă să-și dezvolte produsele fără fum, cu scopul de a oferi fumătorilor adulți o alternativă mai puțin nocivă.

Rezultatele din 2023 subliniază progresul companiei în implementarea strategiei de reducere a riscurilor asociate fumatului și confirmă angajamentul PMI către un viitor fără fum, ceea ce, într-un final, ar putea aduce schimbări semnificative în domeniul sănătății publice la nivel global.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău