Pe 14 noiembrie guvernul condus de Natalia Gavrilița urmează să împlinească 100 de zile. În această joi, Guvernul a prezentat raportul de activitate pentru primele 100 de zile, care pe alocuri este presărat cu multe realizări cu care eu am unele probleme. Pentru a înțelege problema mea cu acele realizări, trebuie să fac o analogie, bazată pe o situație pur ipotetică.
Prin urmare, ipotetic, avem așa o situație.
- La ședința redacției de dimineață, așa cum se întâmplă în fiecare zi, eu propun un subiect. Desigur, îl promovez, îi fac PR în toată legea, iar restul colegilor, impresionați de el (să zicem), îl acceptă. Desigur, îl acceptă și redactora, Marta Sterpu. Acum să trec la treabă.
- Pe la ora 12:00, Marta întreabă care e situația și la ce etapă sunt. Și eu îi răspund: „Deci, până acum am reușit să pornesc laptopul, să-mi aranjez scaunul (reglez înălțimea, potrivesc speteaza), să prind musca ce mă enerva și îmi putea deranja productivitatea (desigur că o las să zboare peste geam, la libertate), să repornesc routerul de internet că iar nu merge netu. Apoi, teoretic, am deschis un site și aproape am aflat un număr de telefon, dar cumva aștept momentul potrivit să sun acea persoană”.
Cam în acest stil este și raportul Guvernului pentru primele 100 de zile de activitate. Este departe de promisiunile mărețe și de viziunile promise în alegeri și e mai mult despre treburile zilnice, despre legi și birocrație adoptată. Totuși, e vorba de primele 100 din cele 1460 câte au la dispoziție, și ele sunt importante.
Despre ce este un raport de 100 de zile
Hai să facem o incursiune în istorie. Termenul de raport de 100 de zile a apărut în Statele Unite, fiind pentru prima dată realizat de președintele Franklin Delano Roosevelt.
Ca urmare a marii depresiuni din 1929, Roosevelt a adoptat în primele 100 de zile de mandat o serie de măsuri radicale, atât executive, cât și regulatorii, care au ridicat „ștacheta” la un nivel destul de înalt. A scos America de pe standardul de aur, a adoptat legi revoluționare pentru fermieri și proprietari și chiar a schimbat legea Volstead (prohibiția alcoolului), astfel liberalizând consumul de alcool, ceea ce a pus pe brânci mafia și industria traficului ilicit de alcool.
Ale noastre 100 de zile
Revenind la Moldova. Ai noștri decid și ei să se laude cu realizările din primele 100 de zile de mandat. Ca să nu vorbim aiurea, trebuie de mers pe textul celor 148 de realizări întinse pe 34 de foi.
Prima realizare menționată este creșterea pensiei minime la 2000 de lei, precum e indicat în programul electoral. Sunt practic cele mai mari majorări din istorie, venite într-o perioadă pe țară o păștea pericolul unei inflații astronomice, iar orice ban care nu este păpat de inflație este binevenit. Deci, e o realizare bună, pe care poate și Roosevelt ar fi menționat-o, așa că începutul este foarte bun.
În total, la capitolul „ajutor al cetățenilor pe timp de criză” sunt 8 realizări. Se menționează și faptul că s-au repartizat banii confiscați de la Luca Filat (6), că a fost continuat proiectul de construcție a locuințelor sociale, dar și că programul Prima casă a suplinit cu 15 milioane de lei. În mare parte, ultimele se încadrează la categoria „m-am așezat la masă și am aranjat cactusul pe birou”.
Urmează capitolul cu gestionarea crizei Covid-19, acțiuni descrise de la punctul 9 până la 25. Sunt și realizări proprii, precum cumpărări de teste, diminuarea tarifului la testele PCR de la 750 la 300, crearea unui grup de monitori, actualizare de protocoale clinice, campanii de vaccinare. Marea majoritate se înscriu în acțiuni de rutină, și nu acțiuni de amploare, care să spună că „Hei, e un nou stăpân cu planuri noi în această țară”.
O bună parte la această rubrică este legată de finanțări și donații străine, prezentate ca realizări ale guvernului în 100 de zile. Da, sunt realizări ale guvernului, datorită inițierii și menținerii unor relații diplomatice fructuoase. Însă, până la urmă, sunt ajutoare de pandemie de care am beneficiat și în timpul guvernului Chicu.
Capitolul „Criza gazelor” este descris în 5 puncte separate, precum declararea stării de urgență, apoi crearea unui centru de comandă instituțional, apoi o celulă de criză, apoi semnarea contractului dintre MoldovaGaz și Gazprom, apoi cele 60 de milioane de la UE. Însă toate astea puteau fi menționate într-un singur punct, numit „Am gestionat criza gazului”, pentru că, așa cum este detaliat acum pe puncte, ar fi ca și cum i-aș povesti Martei toate etapele pe care le-am făcut înainte de a pune degetele pe tastatură, adică detalii total inutile pentru rezultatul final.
De bine
Începând cu punctul 34, care deschide capitolul „Agenda Pro-Business”, sunt prezentate mai multe acțiuni ce țin de legislație și promovarea activității mediului de afaceri. Aici sunt incluse și o serie de modificări de legi, acorduri, care erau așteptate de mediul de afaceri.
Se spune și despre infrastructură, deși aici Guvernul intră pe teritoriul Parlamentului, menționând adoptarea Codului Feroviar sau câteva acorduri de împrumut cu BERD. Totodată, sunt menționate și realizări din cadrul unor proiecte deja în desfășurare, precum construcția și reabilitarea de drumuri (56). Totuși e de bine această urnire din loc a carului, pentru că unele din aceste proiecte de infrastructură țin de niște cazuri de șantiere istorice, proiecte începute încă în 2014 și lăsate de izbeliște.
Se menționează și mărirea salariilor personalului auxiliar din spitale – lăcătuși, ingineri, electricieni și alte tipuri de angajați – și asta e o realizare bună. Actualizarea listei medicamentelor esențiale este și el un lucru important, mai ales pentru persoanele vulnerabile, cele care beneficiază de medicamente compensate. Acestea reprezintă mai multe realizări mari ale Ministerului Sănătății, care sunt incluse în agenda de echitate socială asumată de actuala guvernare.
Deschiderea relațiilor cu UE, precum și vizitele demnitarilor străini, au ocupat pozițiile 73 până la 84 în raportul de realizări. În principiu, e tare bine când Moldova e vizitată de demnitari străini, iar ai noștri nu se abonează la coffee breakuri și nu fac selfie cu demnitari în drum spre WC-uri.
La punctul 113, Ministerul Protecției Sociale menționează: „Am actualizat clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova”. Desigur, noi știm că sub această decizie se „ascunde” feminizarea funcțiilor. Și desigur, această feminizare a adus în sfârșit și legea în conformitate cu Dicționarul Limbii Române, iar acesta este un pas foarte curajos pentru o instituție publică dintr-o țară patriarhală. Deși, din câte știm, mai este un pic de lucru la acest aspect.
Lupta cu corupția
Principalul punct din platforma PAS a fost lupta cu corupția și o reformă a justiției. Practic, pentru asta și au fost aleși acești oameni. Principalele realizări din primele 100 de zile ar trebui să fie, dacă ar fi să mergem pe stilul lui Roosevelt, ceva mai UAAAAAAA. Doar că, în cazul nostru, ele merg un pic pe lângă uaaaa, cu mici excepții.
Începem cu inițiativele bune. Includem aici câteva legi ce fac ordine și vin cu interdicții firmelor străine sau autohtone care au cumva legătură cu jurisdicția offshore. Tot la categoria „bine” ne referim la stoparea unor scheme puse în practică de guvernarea anterioară – de exemplu, stoparea unei achiziții de blanchete pentru pașapoarte, în valoare de 500 de milioane de lei.
Tot bună este și reintroducerea obligativității polițiștilor de a purta camere la corp (body-camuri). De exemplu, asta nu doar poate stopa corupția, dar și apăra polițiștii în unele situații de conflict, așa cum s-a întâmplat în cazul cu Ambasadorul Ungariei.
În următoarea categorie de realizări anticorupție este vizat un anumit pachet de legi, să-l numim generic „anti-Stoianoglo”. Aici este inclusă modificarea Componenței Consiliului Superior al Procurorilor, prin excluderea a trei membri ostili guvernării, dar și introducerea unui mecanism de evaluare a Procurorului General – mecanism criticat dur de societatea civilă. Toate aceste legi au avut un scop unic – de a da jos pe Procurorul General Alexandr Stoianoglo. Acest obiectiv a fost atins printr-un alt mecanism – un denunț al deputatului Lilian Carp, acceptat de un CSP în care majoritate au deja, conform modificărilor menționate mai sus, oamenii „prietenoși” guvernării.
În rest, sunt mai multe realizări, precum reținerile unor polițiști, care poate că se înscrie în lupta cu corupția, dar sunt realizările unor instituții de forță precum CNA.
Poate în primele 100 de zile ne-am fi așteptat ca să fie publicată măcar o strategie de luptă cu corupția mare. Doar că de această dată, pe lângă niște mici realizări, în continuare nu avem o viziune largă pentru lupta cu corupția. Da, sunt consultări declanșate pentru formularea unei strategii de evaluare a judecătorilor, dar, teoretic, un partid serios ar fi avut cel puțin draftul conceptului scris deja înainte de a veni la guvernare. E un antrenament tare bun să scrii documente de politici fiind în opoziție, apropo.
În loc de concluzii
Guvernul, deși a scris despre multe legi adoptate de Parlament, a omis o realizare care poate lor li s-a părut controversată, dar pentru alții nu. E vorba de ratificarea Convenției de la Istanbul și nu e clar de ce a fost omisă, aceasta fiind infinit mai importantă decât altele incluse în raport, precum reținerea angajaților Poliției de Frontieră care luau mită pentru a se face că nu văd certificatele de vaccinare false.
În general, am aflat din raport nu despre conturarea unei viziuni de guvernare și primii pași pentru realizarea acesteia, dar mai degrabă că cineva a ajuns la guvern, s-a așezat în fotoliu și a început a continua cu birocrația existentă, regulamentele existente, procese existente și, pe alocuri, cu timiditate, să inițieze consultări pentru realizarea unor concepte noi.
Până la urmă, uneori e necesar să fim sinceri, direcți cu toate realizările, și să nu spunem lucruri de umplutură alături de lucrurile esențiale, pentru a părea mai mult și a ajunge la 148 de puncte. Și 50 de realizări din cele listate sunt bune, dacă ele sunt esențiale, țin de activitatea Guvernului și au avut un impact esențial în realizarea unei viziuni mari sunt bune.
