Bomba gazieră! Moldova poate închide robinetul Transnistriei pentru datoria la metan, dar rămâne pe întuneric

Datoria Tiraspolului pentru gaz se ridică la 7,4 miliarde USD. Regiunea stângă a Nistrului nu plătește gazul consumat, întreaga datorie, acumulându-se pe seama Moldovagaz. Expertul în energetică, Sergiu Tofilat a declarat la emisiunea „Cabinetul din umbră” de la JurnaTV că „regiunea din stânga Nistrului niciodată nu a plătit pentru gazul consumat, întrebarea e ce facem noi cu asta”.

Republica Moldova, tehnic, poate limita livrările de gaz în Transnistria. În prezent, gazul vine prin Ucraina și traversează teritoriul din stânga Nistrului, dar noi îl putem lua prin revers. În schimb în Republica Moldova sunt oprite livrările de curent electric care vin de la Cuciurgan. Patru linii din cinci, care sunt interconectate cu Ucraina nu mai funcționează și astfel rămânem fără curent.

Tofilat afirmă că dacă Chișinăul vrea soluționarea problemei datoriei la gaz a regiunii din stânga Nistrului trebuie construite liniile de interconectare cu România Chișinău – Vulcănești – Isaccea și una suplimentară de la Arciz la Vulcănești pentru a forma un inel care să ocolească centrala de la Cuciurgan

Cuciurganul ne vinde energia, noi o plătim după care bani ajung direct în bugetul de la Tiraspol. Arde lumina la noi acasă, noi finanțăm separatismul. Asta o să continue până nu va fi finalizată linia de interconexiune cu România. Următorii trei ani problema asta nu o putem rezolva”, a explicat Tofilat.

La rândul său, comentatorul politic, Anatol Țăranu a declarat că la negocierile cu Gazprom, Chișinăul trebuia să pună în discuție problema datoriilor regiunii din stânga Nistrului, în care Gazprom spune că are o abordare comercială cu Moldovagaz solicitând și datoria de 700 mil. USD.

Criza gazelor a demonstrat că problema trebuie abordată complex. Or, Federația Rusă nu are cu noi relație comercială, ci una geopolitică. Republica Moldova nu are valoare economică pentru Gazprom – cam 1% din vânzările lor. Moscova va aduce în discuție datoria Transnistriei în momentul în care se va pune problema soluționării diferendului”.

#tranistria #gaz #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce atenția internațională s-a concentrat asupra războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu, cu temeri privind un conflict între Iran și Israel, în Caucaz se desfășoară o criză de mare semnificație geopolitică. Armenia, o fostă republică sovietică, independentă din 1991, se rupe de Rusia și caută să fie aliată occidentală în curtea din spate a lui Putin.

Prim-ministrul Nikol Pashinyan spune că țara sa are nevoie de sprijin pentru a evita războiul cu vecinul puternic armat Azerbaidjan – și este clar despre importanța legăturilor strânse cu UE și alte națiuni occidentale, potrivit Independent..

După un scurt și scurt conflict cu Azerbaidjanul, un adversar vecin, Armenia este în proces de rupere cu legăturile sale istorice cu Rusia pentru a deveni un aliat occidental în curtea din spatele lui Vladimir Putin.

Jucătorii implicați în luptele sângeroase din Ucraina și Orientul Mijlociu sunt, de asemenea, prezenți în această regiune. Rusia – presupusul aliat al Armeniei – nu a reușit să protejeze țara de invazia azeră și pare să-și fi schimbat partea. Israelul, care a trimis cantități uriașe de arme pentru a ajuta Azerbaidjanul – și Iranul șiit, care a declarat că nu va permite graniței sale cu Armenia să cadă sub controlul Azerbaidjanului ostil și „entității sioniste”, pe care o susține.

Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, cunoaște capcanele cu care se confruntă în gestionarea pivotării către Occident, evitând, în același timp, un alt război cu Azerbaidjanul, al cărui conducător, Ilham Aliyev, a continuat să amenințe cu și mai multe ofensive.

Încercările lui Pashinyan de a face echilibru au dus la acuzații de liniște acasă, susținând că îi face prea multe concesii lui Aliyev cu puțin în schimb. Au loc proteste pentru decizia guvernului său de săptămâna trecută de a preda patru sate Azerbaidjanului.

Vorbind în capitală, Erevan, unui grup restrâns de jurnalişti britanici, Pashinyan recunoaşte că „Federaţia Rusă este un jucător serios şi semnificativ în regiunea Caucazului de Sud”. Dar spune că au existat măsuri ale Armeniei de a crea legături puternice cu statele occidentale și Uniunea Europeană, mai ales că protestele au dus la reforme politice în urmă cu șase ani.

În acest sens, Pashinyan spune: „Nu am fost niciodată departe de Occident. Realizările noastre în domeniul democrației au creat o realitate obiectivă în care relația noastră se poate dezvolta dinamic, dar pentru un moment… am spus că democrația pentru noi nu este o politică adoptată de circumstanțe, este o strategie pe care am adoptat-o.”

Turbulențele din ultimii ani au dus la formarea de noi alianțe, spune Pashinyan: „Într-adevăr, diversificăm relațiile externe, dar nu suntem singurii care o facem. Practic în întreaga lume nu ai găsi niciun actor care să nu-și diversifice relațiile externe. Armenia nu a putut trece cu vederea această nouă tendință.

„În ceea ce privește apropierea în continuare de Uniunea Europeană. Am spus în discursul meu în fața Parlamentului european că Republica Armenia este pregătită să fie cât mai apropiată de Uniunea Europeană. În acest moment, se pare că ne îndreptăm în această direcție pentru că, foarte important, acesta este un proces public. Transparența este de cea mai mare importanță pentru noi.”

Mișcarea către Occident făcută de Armenia a fost cuplată cu o antipatie și neîncredere în creștere față de Rusia, văzută cândva ca un aliat ferm – un stat creștin coleg într-un Caucaz predominant musulman.