La finele anilor ‘80, când Uniunea Sovietică scârțâia sub povara minciunilor și regimului totalitar, poeții au urcat pe baricade și au început, vorba lui Grigore Vieru, să părăsească altarul poeziei filosofice şi metafizice, au luat „arma” și au început a scrie poezii patriotice. Erau texte care care spuneau adevărul despre istorie, independență și grafia latină. Iar interpreții au început să le cânte. Împreună au devenit vârful de lance al intelectualității care militau pentru adevăr. Cântece lor, pătrunzând în inima a milioane de oameni, au scris istoria și dăinuiesc în timp ca un reper pentru viitoarele generații.
„Basarabia”
Poezia „Basarabia” a fost scrisă de Dumitru Matcovschi în 1986, pusă pe muzică de compozitorul Mihai Dolgan în 1987. Erau anii când la putere încă era regimul sovietic și acțiunile de manifestare de eliberare națională încă erau persecutate. „Trecută prin foc și prin sabie, / Furată, trădată mereu, / Ești floare de dor, Basarabie, / Ești patria neamului meu”. Versurile scurte spuneau un adevăr care la acel moment nu era recunoscut, iar vocea lui Gheorghe Țopa și a Lidiei Botezatu au cucerit din prima inima spectatorilor. Ulterior, Țopa povestea că atunci când interpretau piesa „Basarabia” toată lumea se ridica în picioare. Poezia lui Matcovschi a fost și rămâne un simbol al mișcării de renaștere națională.
„O libertate, sfântă libertate”
„Libertate” a fost scrisă chiar pe 27 august 1989 de Ion Hadîrcă. Poetul a fost cel care a deschis prima mare Adunare Națională de la 27 august 1989 din centrul Chișinăului, la care a participat aproape un milion de oameni. Anatol Dumitraș a compus melodia, iar piesa a fost interpretată de Angela Bucico. După mulți ani, poetul a povestit că textul exprima simțurile tuturor celor care împărtășeau această idee. „Și cred că acest mesaj și va rămâne peste timpuri”, a spus poetul Ion Hadîrcă. Acestei piese îi este dedicată și o monedă comemorativă pusă în circulație de Banca Națională a Moldovei, pe care este inscripționat titlul celebre piese „O libertate, sfântă libertate”.
„Dragoste nemărginită”
Piesa semnată de Pavel Bechet, pe muzica lui Oleg Ţurcanu, a devenit şlagăr imediat de la lansarea ei. Pentru prima dată, Gheorghe Ţopa a interpretat-o la un spectacol de la Teatrul de vară din Chişinău, la care au participat și artiști români. La Podul de Flori de pe Prut, care a avut loc la 6 mai 1990, difuzoarele din stânga Prutului transmiteau într-una piesa lui Gheorghe Ţopa.
„Cântare scrisului latin”
Cei născuți în anii ‘80 probabil țin minte cum scriau compuneri și participau la diferite evenimente culturale care purtau genericul „Din munții latiniei”. Piesa, scrisă în 1989 de compozitorul Petre Teodorovici, pe versurile lui Grigore Vieru, a fost interpretată de Gheorghe Țopa. Puține persoane care nu au îngânat în acei ani: „Vin din munții latiniei, / Deci, și scrisul mi-i latin”.
„Cât trăim pe acest pământ”
Cântecul a fost scris pentru piesa de teatru „Horia” al lui Ion Druţă. Aceasta fusese montată în 1987 la Teatru „Luceafărul” din Chişinău. Versurile au fost scrise de poetul Nicolae Dabija și melodia compusă de Tudor Chiriac. Inițial, piesa a fost interpretată de Liliana Chiriac, fiica compozitorului, şi Iurie Sadovnic.
„Bucurați-vă, prieteni”
Este unul din cele mai cunoscute cântece din repertoriul muzicii ușoare. Este rodul colaborării poetului Dumitru Matcovschi și a compozitorului Ion Aldea Teodorovici, care se cunoșteau încă de la finele anilor ‘70, când compozitorul a scris muzica pentru spectacolul „Tata”. „M-a bucurat viaţa şi tot viaţa m-a întristat. Nu m-am săturat de ea, bună, rea, dar nu m-am săturat. Viaţa e una întotdeauna şi-i ca lumina, a tuturor, numai de viaţă, numai de viaţă, numai de viaţă îmi este dor”, spunea Dumitru Matcovschi după mulți ani, atunci când era întrebat de aceste versuri. Mesajul textului rămâne și astăzi actual – totul în jur se schimbă, se schimbă repede, de aceea „Bucurați-vă, prieteni, de prieteni și de frați, / Bucurați-vă de-un nume ce vi-i dat ca să-l purtați”.
„Suveranitate”
La 27 august 1991 mii de oameni au venit la Marea Adunare Națională, acolo unde au scris cea mai importantă filă din istoria țării noastre – Republica Moldova a devenit stat independent. În aceeași zi, Ion și Doina Aldea-Teodorovici au cântat pentru suveranitate și independență și pentru a se bucura alături de popor de libertatea mult așteptată. Imediat după evenimentul din Piață, interpreții au plecat la Festivalul de la Mamaia, unde Doina avea să spună: „Vin aici direct din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău să vă aduc salutul libertății noastre“.
;
„Maluri de Prut”
Se zice că piesa „Maluri de Prut” a fost scrisă în urma unui pariu dintre Ion Aldea Teodorovici și poetul Adrian Păunescu. S-a întâmplat la București, după un turneu în Craiova. Adrian Păunescu i-a propus compozitorului un pariu: el va scrie într-o oră-două versurile unui cântec, „să vedem în cât timp vei putea compune muzica. Grigore Vieru va fi secundant”, i-ar fi zis poetul. Ion Aldea Teodorovici a compus melodia cam în același timp. Astfel a apărut „Maluri de Prut”
„Eminescu”
Grigore Vieru împreună cu Ion și Doina Aldea Teodorovici au fost cei care l-au adus pe Eminescu în cultura basarabeană, după 1989. „Eminescu”, poezie muzicală, s-a transformat într-un adevărat imn al luptei pentru redeşteptarea conştiinţei neamului. Piesa a luat premiul special al juriului şi premiul special al presei la ediția din 1991 de la Festivalul de la Mamaia.
