Colacul de salvare. În ce ţără „fug" moldovenii pentru a scăpa de sărăcie

În ultima perioadă tot mai mulți moldovenii solicită azil în capitala Germaniei, Berlin. Doar în luna septembrie 2021 au fost înregistrate peste 900 de cereri.

„În ultimele 12 luni, 4616 cetățeni moldoveni au solicitat azil. Unii o fac pentru a doua sau a treia oară în câțiva ani. O parte dintre solicitanții de azil sunt redirecționați către alte state federale (de exemplu, Bavaria). Noi cunoaștem de la traducători sau de la reprezentații altor servicii sociale că situația economică precară de acasă și problemele din sistemul de sănătate sunt folosite ca o oportunitate de a veni în Europa de Vest. Din câte cunoaștem, Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați, care este responsabil de aceste probleme, procesează cererile rapid, în decurs de câteva săptămâni. Cu toate acestea, solicitanții au în continuare posibilitatea de a se opune deciziei sau de a prezenta motive întemeiate, care ar permite o ședere mai lungă în Germania. Șederea în unitatea de cazare din Berlin nu durează mai mult de trei luni. Noi nu avem informații dacă cel puțin o cerere de azil din partea cetățenilor Republicii Moldova a fost acceptată”, a declarat Sascha Langenbach, purtătorul de cuvânt al Oficiului de Stat pentru Afacerile Refugiaților din Berlin, citat de Deutsche Welle.

Cererile moldovenilor de azil sunt examinate conform legislației germane, dar majoritatea acestora sunt respinse pentru că Republica Moldova nu este o țară inclusă în lista statelor cu un risc sporit de instabilitate sau afectată de război. Astfel, se pare că unicul motiv sunt beneficiile pe care le au moldovenii în timp ce așteaptă răspunsul la cerere, dar și interesele unor grupuri care duc moldovenii la muncă în Germania.

„Migranții primesc beneficii în temeiul Legii privind prestațiile pentru solicitanții de azil. Aceasta înseamnă că inițial li se oferă cazare timp de patru săptămâni, unde li se asigură hrana de trei ori pe zi. Există și bani de buzunar: 146 de euro pe lună pentru adulți și între 104 și 130 de euro pentru copii, în funcție de vârstă. Pentru persoanele care trebuie să-și găsească cazare, suma este mai mare – cca. 350 euro. Există, de asemenea, dreptul la îngrijire medicală de bază”, susține Sascha Langenbach.

Chiar dacă statisticile arată o îmbunătățire a economiei, Republica Moldova rămâne un stat măcinat de sărăcie, corupție, veniturile mici ale populației și injustiție.

Potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#sărăcie. migrație #azil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În data de 12 aprilie, localitatea Anenii Noi a găzduit Târgul locurilor de muncă și meșteșugărit, un eveniment ce a reunit atât angajatori, cât și meșteșugari, în efortul lor de a facilita accesul la locuri de muncă și de a promova meșteșugurile tradiționale, atât pentru populația locală cât și pentru refugiații din Ucraina stabiliți aici.

Printre participanți s-a numărat și șefa ANOFM din raionul Anenii Noi, Zinaida Iordachescu, care a subliniat diversitatea agenților economici implicați și importanța acestui eveniment pentru economia locală și națională:

„Avem agenți economici din Anenii Noi, avem de la Congresul Ucrainenilor, avem de la inspectoratul general de poliție, carabinieri, agenți economici din Chișinău fiindcă nu suntem la o distanță atât de mare și angajăm foarte multe persoane și în municipiul Chișinău.”

Evenimentul a reunit aproximativ 12 angajatori și 22 de meșteșugari, iar participanții au avut oportunitatea să afle informații despre piața muncii, să primească ghidare în carieră și să participe la cursuri de formare profesională. Printre beneficiarii acestor servicii s-a numărat și Laurenția Starciuc, care a apreciat eforturile depuse pentru a le oferi oamenilor perspective noi în câmpul muncii:

„M-am apropiat de orice căsuță, mi-am luat diverse cărți pentru a fi informată. Sunt oportunități care oferă posibilitatea de a te angaja în câmpul muncii.”

Evenimentul face parte din proiectul „Creșterea Rezilienței prin Angajare și Coeziune Socială”, implementat în consorțiu de Helvetas Moldova și HEKS – EPER Moldova, cu suportul financiar al Guvernului Elveției. Partener strategic de implementare: ANOFM.

Directorul de țară al HEKS – EPER Moldova, Peter Fenoy, a subliniat importanța coeziunii sociale și a dezvoltării economice sustenabile pentru comunitatea din Anenii Noi:

„HEKS – EPER Moldova a fost implicată în mai multe activități legate de atenuarea consecințelor conflictului din țara vecină, Ucraina. În Moldova, din păcate, influența refugiaților din Ucraina a generat mai multe necesități în baza dificultăților noastre obișnuite cu care ne confruntăm înainte de acest conflict. Ne dorim să aducem împreună oameni din diverse medii și să le oferim șanse egale de dezvoltare, indiferent de originea sau situația lor actuală.”

Târgul locurilor de muncă și meșteșugăritul reprezintă un pas important în direcția dezvoltării economice și sociale a comunității din Anenii Noi, evidențiind potențialul local și promovând oportunitățile de angajare și de creștere profesională pentru toți participanții.

Următoarele evenimente cu aceeași tematică vor avea loc pe 19 aprilie la Ialoveni și pe 29 mai la Chișinău.

#HEKS/EPER Moldova #anenii noi #Târgul locurilor de muncă