Chișinăul ia gaz din Rusia, dar caută investiții în Asia. Chinezii, atrași de corupție și slăbiciunea statului

În plină criză a energiei, Republica Moldova, dependentă de gazele naturale ruseşti, a anunţat un nou contract, pe cinci ani, cu gigantul rus Gazprom în pofida eforturilor oficialilor europeni de a o convinge că ar trebui să evite semnarea unui nou contract cu Moscova şi să se bazeze în schimb pe livrări din partea companiilor europene. Trebuie să ne gândim la accesibilitate, a subliniat premierul ţării, Natalia Gavriliţa. Totuşi, contractul Moldovei se întinde pe o perioadă mult mai mică de timp decât cel pe 15 ani încheiat în septembrie de Ungaria cu Gazprom. Budapesta va avea posibilitatea să modifice cantităţile cumpărate abia peste 10 ani.

Premierul Natalia Gavriliţa a declarat anterior că dacă ţara sa nu ajunge la un acord cu Gazprom, va fi nevoită să plătească aproximativ 800 milioane de euro pe următoarele cinci luni pe importuri alternative.

Astfel, ar fi necesară o susţinere suplimentară din partea Bruxelles-ului. Săptămâna trecută, UE a promis Moldovei un grant de 60 milioane de euro. „Suntem recunoscători pentru susţinerea UE. Nu există soluţii facile în acest caz. Am fost deschişi la a rămâne un partener al Gazprom. Trebuie să ne gândim la accesibilitate“, a adăugat aceasta.

Pe de altă parte, Republica Moldova caută investiţii din partea Chinei. Ambasada ţării în Beijng a prezentat recent 20 de proiecte cu o valoare de 1 miliard de euro de pe plan local pentru potenţiale investiţii chineze.

Ambasadorul Moldovei în Beijing Dumitru Braghiş a promovat Moldova ca fiind un loc cu un sistem fiscal favorabil şi cu zone economice libere, zone industriale şi parcuri IT. Economiștii sugerează însă că ceea ce atrage companiile chineze este slăbiciunea sistemului de reglementare şi gradul ridicat de corupţie.

Proiectele sunt din medicină, farmacie, industrie, IT, comerț electronic, panificație, transport, viticultură, agricultură și servicii de reparație auto, iar printre companiile interesate de oportunități de investiții din Moldova se numără Great Wall Motors, China Overseas Economic Cooperation Corporation, Huawei și China-Europe Association for Technical and Economic Cooperation.

În ultimii ani, China a încercat să construiască drumuri în Moldova ca parte a iniţiativei noului drum al mătăsii, menită să conecteze vasa sa economie cu parteneri din Asia, Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

În martie 2019, presa chineză anunţa derularea negocierilor finale dintre autorităţile moldovene şi două companii chineze, China Hyway Group şi China Railway Group, pentru construirea a aproximativ 300 km de autostradă la un preţ de 400 mil. dolari.

În aprilie 2019, guvernul anterior condus de Pavel Filip a organizat un forum bilateral Moldova-China cu 12 dintre cele mai importante companii chineze şi 100 de companii moldovene.

#slăbiciune #coruptie #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă multă vreme Germania a fost dependentă de petrolul și gazele naturale ale Rusiei, acum situația s-a schimbat radical de când a venit la conducere Olaf Scholz. Între timp, Putin a schimbat direcția pentru afacerile Kremlinului spre China, afundându-se tot mai mult în buzunarul acesteia!

Beijingul stimulează mașina de război a lui Vladimir Putin, iar China furnizează imagini avansate din satelit pentru trupele ruse din Ucraina. Cu toate acestea, există semne că alianța „fără limite” dintre Beijing și Moscova ar putea avea limitări, potrivit Express.

China și-a sporit sprijinul militar pentru Rusia oferind tehnologie specializată prin satelit, au spus surse americane. Inteligența geospațială a Beijingului oferă Rusiei mai multe modalități de a explora spațiul de luptă din Ucraina.

Și, în mod esențial, indică o îndrăzneală din ce în ce mai mare a Beijingului, despre care experții spun că este încurajată de așa-numita „oboseală din Ucraina” în SUA și în anumite părți ale Europei.

Rusia și China au devenit din ce în ce mai apropiate de la invazia Ucrainei în 2022, împărțind doar anul trecut 200 de miliarde de lire sterline în comerțul reciproc. Dar relația lor inegală a făcut ca Moscova să fie din ce în ce mai responsabilă față de Beijing pentru vânzările de petrol și dezvoltarea tehnologică.

China a devenit furnizorul de orice, de la haine la mașini, după un exod al producătorilor occidentali, precum Germania, Marea Britanie și Franța și mai multe runde de sancțiuni. În același timp, Rusia a stimulat exporturile de mărfuri precum cărbunele și petrolul către China.

În mod crucial, China și Hong Kong au devenit, de asemenea, porți cheie pentru ca Moscova să acceseze tehnologii restricționate, inclusiv cipuri și circuite integrate, utilizate în arme sau necesare pentru a le construi.

Sprijinul Chinei include, de asemenea, microelectronica și mașini-unelte pentru tancuri, precum și optică, propulsori pentru a fi utilizați la rachete și o cooperare spațială sporită. Deși atât SUA, cât și UE au numit și făcut publice numele mai multor firme chineze pentru că au permis aceste transferuri, comerțul arată puține semne de renunțare.

Săptămâna trecută, secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a avertizat cu privire la „consecințe semnificative” dacă s-ar constata că companiile chineze încalcă sancțiunile menite să oprească mașina de război a Rusiei.

Beijingul a încercat să se prezinte drept neutru în fața invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, aflată acum la al treilea an. Cu toate acestea, pe măsură ce Moscova își crește producția internă de arme, Kievul se confruntă cu o penurie critică de artilerie, aliații nu reușesc să umple deficitul.

Justin Crump, de la grupul de risc strategic Sibylline, a declarat: „Rolul din ce în ce mai mare al Chinei în acest domeniu este încurajat de sentimentul că Occidentul nu va acționa pentru a-l preveni”. Dar nu totul poate fi bine cu alianța „fără limite”.