Criza politică din România se adâncește, iar noile evoluții pun deocamdată situația politică într-un teritoriu de incertitudine. Despre cum a început criza am scris anterior în acest material, care a apărut a doua zi după ce USR s-a retras de la guvernare. De atunci România este condusă de guvernul interimar al lui Florin Cîțu.
Imediat după ieșirea USR de la guvernare, PNL a demis aproape imediat toți viceminiștrii și prefecții USR, lăsând la guvernare doar membri ai PNL și UDMR. Deși AUR și USR a inițiat atunci o moțiune de cenzură, aceasta nu a ajuns să fie dezbătută, întrucât s-a invocat că ar fi fost făcută cu încălcarea prevederilor constituției. În realitate, tărăgănarea era cauzată de faptul că în acel moment atât la USR, cât și la PNL se desfășurau campanii interne pentru alegerea președinților de partid, iar moțiunea de cenzură avea să fie dezbătută mai târziu.
Pe 25 septembrie a avut loc congresul PNL, unde au participat fizic peste 5000 de persoane. România încă nu intrase în noul val pandemic, dar cifrele deja erau destul de îngrijorătoare. Până la urmă, câștigător al fotoliului de președinte al PNL este Florin Cîțu, care a luat peste 60% din voturi, devansându-l pe Ludovic Orban, fostul prim-ministru.
Între timp, și la USR au avut loc alegeri interne. Formațiunea USR și PLUS au fuzionat oficial, iar președinte ales la limită este Dacian Cioloș. Însă biroul politic, cel care de fapt ia deciziile importante, este dominat de fracțiunea USR a lui Dan Barna.
Florin Cîțu este demis
Pe 5 octombrie guvernul Cîțu este demis de Parlament cu 281 de voturi. Pentru demitere a votat PSD, USR și AUR. Dezbaterile au fost destul de dure, fiind dominate de replici între USR și PNL. Analiștii au caracterizat aceste dezbateri drept o ardere de poduri, făcând imposibilă coabitarea celor două formațiuni într-o coaliție majoritară.
USR a declarat din start că dorește totuși formarea unei coaliții cu PNL, dar fără Florin Cîțu în frunte. Însă PNL în continuare milita și insista pentru un guvern condus de acesta. Astfel, negocierile erau în impas încă din start. În rezultatul consultărilor care urmat, Klaus Iohannis l-a nominalizat liderul USR, Dacian Cioloș, în calitate de premier.
Prima tentativă, eșuată
Dacian Cioloș a cerut votul de încredere pe 20 octombrie, însă a primit doar 88 de voturi pentru, 184 împotrivă. Respingerea guvernului Cioloș a avut loc în contextul unei situații excepționale cauzate de gestionarea proastă a crizei Covid-19, cu aproape 20 de mii de cazuri noi pe zi și 500 de decese.
A doua încercare
Pe 21 octombrie președintele Iohannis a convocat din nou consultări. Pentru prima dată PNL a recunoscut că nu este posibilă formarea unei majorități dacă rămâne candidat președintele de partid Florin Cîțu. Astfel, candidatura propusă de PNL era ministrul Apărării, generalul în rezervă, Nicolae Ciucă.
USR a anunțat că nu va susține această candidatură, iar fostul președinte al PNL, Ludovic Orban, a anunțat că va părăsi PNL și va deveni independent, nevotând guvernul propus.
Inițial, UDMR și PSD se arătau dispuși să voteze și un guvern interimar, în contextul situației excepționale în care se află România. Existau zvonuri și despre negocieri secrete între PSD și PNL. Însă, până la urmă, președintele PSD a anunțat că nu va susține guvernul Ciucă.
În consecință, la cererea Biroului Politic Național al PNL, Ciucă a anunțat că se retrage. Decizia este luată pentru a reporni negocierile pentru formarea unei coaliții majoritare.
Problema cifrelor
Chiar și formată cu succes, coaliția majoritară refăcută între PNL, USR și UDMR are un număr de deputați la limita majorității. Asta deoarece fostul președinte al PNL, Ludovic Orban, odată retrăgându-se din partid, își ia și deputații susținători ai acestuia.
În prezent, 12 deputați și trei senatori au părăsit PNL, astfel coaliția PNL+USR+UDMR este aproape de „minoritate”. Cele trei partide însumează 225 de parlamentari din cei 234 de necesari, fiind nevoie de încă 9 deputați din grupul minorităților naționale (sunt 18 astfel de deputați). Prin urmare, ar fi o majoritate la limită, care va depinde în continuare de numărul de deputați fideli lui Orban.
Totul pe fundal de criză
În paralel cu numerele alarmante cauzate de pandemie, România se confruntă cu o criză energetică în mai multe orașe. O bună parte din localitățile care se confruntă cu problema încălzirii cer de la executiv ajutor financiar pentru a gestiona situația și a evita falimentul companiilor furnizoare de energie termică. În același timp, acest ajutor financiar ar veni să subvenționeze facturile pentru încălzire care au crescut brusc o dată cu prețurile la gaz.
Este vorba de o sumă totală de peste 1,2 miliarde de RON. Cea mai dificilă situație este însă în Timișoara, unde s-a propus triplarea tarifului în legătură cu creșterea masivă a prețului la gaz. Pentru a acoperi o parte din aceste costuri, primăria a solicitat de la Ministerul Finanțelor 350 de milioane de lei.
Iar primarul de la Focșani, un oraș din regiunea Moldovei unde se dă căldură în prezent doar 3 ore pe zi, spune că are buget suficient doar până pe 1 noiembrie.
Însă alocările de buget nu pot fi făcute decât de un guvern plenipotențiar care nu există în prezent, iar situația politică este atât de incertă, încât nu e clar dacă va exista sau nu.
