De ce a ales să trăiască în Spania un cuplu de nomazi digitali moldoveni

Poate ai auzit de termenul de nomad digital – persoane care călătoresc și lucrează online. Acest mod de viață a devenit și mai popular în perioada pandemiei. Am discutat cu Nicoleta și Sergiu Nagailîc, un cuplu de start-uperi în domeniul IT, care după câțiva ani de nomadism au decis să se stabilească în Spania. 

Călătoriile și viziunile despre viață 

Nicoleta și Sergiu au început să călătorească în 2015 și au continuat timp de aproape 3 ani. Și-au început călătoria în Turcia, apoi au mers în Israel, Thailanda, România, Ucraina, SUA, Peru, Mexic, Italia, din nou Moldova, după care au decis să se stabilească în Spania. În tot acest timp au lucrat online. Sergiu a povestit aici mai multe despre experiența de nomadism digital și sfaturi pentru cei care ar vrea să practice acest stil de viață.

„Dacă în anii 80 trebuia să ai o fabrică ca să devii bogat, acum ai nevoie de un laptop. Iar acest domeniu devine mai accesibil inclusiv pentru cei din Europa de Est.”

Datorită lucrului în domeniul cinematografiei, Nicoleta a călătorit mult prin Asia și Africa și înainte să-l întâlnească pe Sergiu. Atunci a înțeles că nu ar putea să trăiască în țările de pe aceste continente din cauza a doi factori importanți: diferențele mari de clasă și diferențele culturale. Pentru ea este important să trăiască într-o societate echitabilă, iar în Asia a văzut sărăcie extremă și bogăție extremă. Integrarea culturală este și ea dificilă din cauza mitologiei, istoriei, filosofiei de viață foarte diferită. „Lucruri care în unele culturi sunt evidente, logice, fac parte din realitatea lor, pentru mine o să fie întotdeauna străine”, povestește Nicoleta. 

Sergiu era entuziasmat de ideea de a se muta în SUA, în Silicon Valley, pentru că acolo activează cei mai mulți specialiști în domenii inovatoare și pentru că acolo poți evolua foarte mult. Nicoleta însă nu a vrut să locuiască în State – i s-a părut riscant economic, puține servicii sociale și prea multă pozitivitate toxică.

„Nu voiam să trăiesc cu frica că dacă o să-mi rup piciorul, o să falimentez. Mi s-a părut un fel de 1984 societatea de acolo. Mă stresa faptul că există riscul să eșuez și să pierd totul. Sistemul e nedrept. E corect pentru cei care câștiga, iar cei care pierd – pierd totul.”

Când s-a gândit că vor să se stabilească undeva cu traiul știau că voiau o zonă caldă și verde. Însă decizia asupra țării a fost luată după ce au făcut o listă clară cu necesitățile lor și criterii concrete: în ce cultură vor să trăiască, ce fel de infrastructură să aibă, ce fel de servicii sociale, limba vorbită, sistemul de educație, prețurile. 

Mutarea în Spania

S-au mutat în Spania în 2017. Au locuit 3 ani în Malaga, iar din iunie 2021 locuiesc în Valencia. Au luat cu ei și toate cărțile din bibliotecă. „Le-a adus microbuzul din Moldova încă din primul an”, spune Nicoleta. 

Au ales Valencia pentru că e „oraș pentru hipsteri și start-uperi”, râde Nicoleta. Le place că Valencia nu e foarte mare – are 800.000 de locuitori, dar e foarte diversă. În oraș sunt vreo 10 acceleratoare de start-upuri și cam 20 de coworkinguri, estimează Sergiu. „Eu am crescut la țară și știu ce înseamnă să nu ai diversitate, să nu ai oameni cu interesele tale”, spune Nicoleta. 

Le place că orașul are o scenă artistică și culturală variată, deși nu prea se pot bucura de ea din cauza pandemiei. Orașul are multe parcuri, iar asta le amintește de Chișinău. Aici este și o infrastructură bună pentru biciclete și trotinete, iar pistele sunt amenajate astfel încât să ai peisaje frumoase pe unde mergi. Ambii și-au luat biciclete pentru a se deplasa prin oraș. „Nici nu ar avea sens să ne luăm mașină acum”, spune Sergiu. 

Totuși, în pandemie le lipsesc evenimentele culturale și socializarea cu alți oameni din domeniul lor. Și în călătorii, și în Malaga, Nicoleta și Sergiu au comunicat cu alți start-uperi, s-au integrat în comunitățile lor. Datorită acestor comunități au început să învețe spaniola. „Ei nu prea vorbesc engleză, cred că unor le este lene s-o învețe, alții au o rezistență culturală”, consideră Nicoleta. 

Celor doi li se pare că spaniolii seamănă cu moldovenii la unele aspecte: sunt primitori, expresivi, țin mult la familie. Nicoletei îi place să vadă bunicii, copiii, nepoții povestind până târziu la o bere sau un vin. „Pentru ei, cel mai important e să aibă familia și prietenii aproape, o viață socială interesantă, iar lucrul e ceva ce trebuie să fie făcut, nu sensul vieții”, spune Nicoleta. 

Munca de la distanță

Pe lângă lucrul de bază în IT, Sergiu și Nicoleta și-au deschis și un SRL pentru activitățile lor de start-up. „A fost complicat, am așteptat un an să primim toate actele. Am plătit peste 1000 de euro pentru a înregistra compania, apoi încă 300 de euro taxe lunare, chiar dacă nu aveam profit”, povestește Nicoleta.

     Citește și: Cine sunt nomazii digitali și când au devenit visul unei întregi generații? 

După această experiență, ei ar alege să-și deschidă compania în Estonia, de exemplu, care are un cadru legislativ simplificat, birocrație modernă – legi și procese adaptate pentru necesitățile start-upurilor, posibilitatea de a avea contabilitatea în engleză. Avantajele firmei din Spania, pentru că e o țară cu o protecție socială bună, sunt asigurarea medicală, serviciile sociale și pensia decentă.

Hobby-uri și prieteni

Munca Nicoletei nu are legătură cu arta, însă ea găsește moduri s-o aducă în continuare în viața ei. Când era în Moldova, colabora cu un teatru de improvizație din Chișinău, iar această colaborare a continuat și de la distanță. Ea vine cu idei inovatoare de integrare a tehnologiilor în teatru: a lucrat la un proiect de animație 3D, fac experimente digitale, filmează. Aceste activități i-au ajutat mult în pandemie. 

De când s-au stabilit în Spania, cei doi revin la pasiunile lor de înainte: muzică, pictură, jocuri video. Au fost la câteva concerte în perioada în care s-au mai relaxat restricțiile. Totodată, datorită pandemiei au avut acces și la multe evenimente online.

Când călătoreau, făceau cunoștință cu multă lume, însă nu dezvoltau neapărat prietenii de durată. De obicei, se împrieteneau cu alți turiști sau cu persoanele de la care închiriau locuința. Nicoleta spune că Sergiu era cel care adresa tot felul de întrebări localnicilor, inclusiv unele mai personale sau incomode. „Acum știi toate poveștile datorită întrebărilor mele”, îi adresează el în glumă Nicoletei.

La începutul lui 2020, ei au organizat un Hackaton online în Moldova, în care au încercat să găsească soluții IT pentru problemele care urmau să vină din cauza pandemiei. 

Acum se gândesc la noi călătorii și vor să exploreze inclusiv țara adoptivă. „Spania e o arhivă enormă de istorie de mii de ani. Fiecare sătuc de lângă Valencia are pagina sa de wikipedia cu informații de o mie de ani în urmă”, spune Sergiu.

Se încadrează în definiția de „diasporă”, deși nu se identifică astfel. Are familia în două țări și prieteni în toată lumea și a venit la Moldova.org să schimbe retorica despre moldovenii migranți.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.