Pe 21 noiembrie, în mun. Bălți, dar și în alte 14 localități au loc alegeri noi pentru funcția de primar. Cel mai important din ele este desigur mun. Bălți, care a rămas fără primar după ce Renato Usatîi nu a putut intra în Parlament cu partidul său politic, declarând ieșirea sa din politică și din primărie în același timp. Deși Usatîi anunța atunci că nici el, nici altcineva din echipa lui nu va participa la următoarele alegeri, în scrutin „s-a băgat” și actualul viceprimar al orașului, Nicolae Grigorișin. Acesta a deținut această funcție și în perioada 2018-2019, atunci când Usatîi tot își anunțase demisia.
Alegeri vor avea astfel loc în Bălți, satele Opaci și Ucrainca din raionul Căușeni, s. Hîrtop din raionul Cimișlia, satele Cupcini și Glinaia din Edineț, satele Călinești, Ișcălău și Pîrlița din raionul Fălești, s. Camenca din raionul Glodeni, Bălceana din Hîncești, satul Cneazevca din Leova, satele Palanca și Ștefănești din Ștefan Vodă și satul Negurenii Vechi din raionul Ungheni. În cazul satelor Hîrtop, Negurenii Vechi și Camenca, alegerile trebuiau să aibă loc pe 16 mai 2021, dar pentru că atunci Republica Moldova se afla în stare de urgență, scrutinul a fost amânat. Conform uzanțelor, alegerile noi pentru funcția de primar se organizează de două ori pe an – o dată primăvara și o dată toamna, în funcție de intervenția vacanțelor.
Ce se întâmplă la Bălți
Imediat după ce au fost anunțate rezultatele finale, când Blocul Electoral „Renato Usatîi” a acumulat doar 4% (din cele 7% necesare pentru a trece pragul electoral), Usatîi a anunțat că își ia concediu, după care își anunța și demisia. Pe 2 septembrie, într-o conferință în fața primăriei, acesta declară că din funcție pleacă atât el, cât și consilierii lui. Totodată, Usatîi a spus că la alegerile noi nu va participa nimeni din echipa sa, nici măcar viceprimarul de Bălți Nicolae Grigorișin.
Între timp, pe 21 septembrie a început campania electorală și perioada de înscriere a candidaților. La o lună de la anunțul lui Renato Usatîi, pe 4 octombrie, Nicolae Grigorișin declară că totuși se înscrie în cursă, însă va candida ca independent. Pe 15 octombrie acesta își înaintează candidatura, prezentând la CEC 6900 de semnături.
Cine mai candidează
La alegerile din Bălți au fost înregistrați 11 candidați. Partidul de guvernare, PAS, l-a înaintat pe Boris Marcoci, în prezent deputat în Parlament. Acesta a fost înregistrat pe 5 octombrie.
Principala formațiune de opoziție, Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, l-au înaintat pe ALexandr Nesterovschi, deputat în legislatura precedentă. A fost înregistrat pe 18 octombrie 2021.
Cealaltă formațiune de opoziție, Partidul Șor, a înaintat-o pe Marina Tauber, în prezent deputată, dar care a ocupat anterior funcția de primară a comunei Jora de Mijloc din raionul Orhei.
În cursa electorală mai sunt candidați de la partidul lui Gheorghe Cavcaliuc, PACE – Ion Starciuc, de la Partidul Unității Naționale – Maxim Burduja, de la Partidul Liberal – Ivan Tulburi, de la Partidul Patrioții Moldovei – Nicolae Chirilciuc, de la Partidul POM – Fiodor Ghelici, de la Partidul „Ai noștri” – Daria Fiodorova și de la partidul „NOI” – Vladimir Dachi.
Două refuzuri
Inițial, candidatul din partea partidului „NOI” era Cristian Rizea, care candida cu numele „Mihai Cristian”, nume folosit în actele moldovenești care în prezent au un statut incert.
Astfel, pe 18 octombrie acesta a depus actele. Trei zile mai târziu Rizea a fost înștiințat că înregistrarea sa a fost refuzată. Mai precis, în temeiul decretului președintelui Republicii Moldova din 2 noiembrie 2020, cetățenia lui Mihai Cristian a fost retrasă, iar buletinul de identitate a acestuia a fost declarat nevalabil pe 3 noiembrie 2020.
Astfel, nefiind oficial cetățean al RM, Cristian Rizea nu a putut candida. În locul său a fost înregistrat șeful de partid, Vladimir Dachi.
Un alt caz de respingere a candidaturii este al fostei deputate PPDA, Arina Spătaru, care a candidat și ea independentă. Pentru că nu a reușit să adune cele 5000 de semnături până pe 22 octombrie, Spătaru nu a putut fi înregistrată în cursa electorală.
Starea de urgență?
Actuala stare de urgență cauzată de situația din sectorul energetic ar urma să se termine pe 20 noiembrie. În lumina ultimelor anunțuri referitoare la criza energetică (noul acord pe 5 ani cu Gazprom), starea de urgență ar urma să fie ridicată săptămâna următoare.
Chiar și așa, prim-ministra Natalia Gavrilița anunța în cadrul ședinței Parlamentului că alegerile nu vor fi anulate, deoarece starea de urgență se încheie cu o zi înainte, iar interdicția organizării alegerilor se referă la ziua alegerilor, nu și la procesul de pregătire a alegerilor.
Cine are șanse?
Singura companie de sondaje sociologice care a depus cerere la CEC pentru desfășurarea unor sondaje de opinie în această perioadă este IMAS. Deocamdată, aceasta a făcut public doar un singur sondaj public. Autorii cercetării au întocmit atunci o listă cu posibili candidați. Între timp, unele nume s-au și confirmat. Este vorba despre persoane cunoscute la nivel local, selectate în baza unui grad de notorietate, întrucât nu erau candidați înregistrați.
Din opțiunile prezentate, cei mai mulți au indicat că l-ar prefera pe fost viceprimar Nicolae Grigorișin, adică 34% din voturi. Pe locul 2 este Alexandr Nesterovschi înaintat de BECS cu 7,7% și pe locul 3 – Boris Marcoci, pentru care ar vota 6,7% din respondenți. Chiar dacă a declarat că nu va candida, 19,5% din respondenți menționau că oricum l-ar vota pe Renato Usatîi, insistând pe acest răspuns.
Mandatul primarului ales pe 21 noiembrie va expira odată cu alegerile locale generale care trebuie să aibă loc în anul 2023.
