Platon: Maia Sandu i-a luat „ostatici” pe liderii occidentali. Îi stoarce de bani și de susținere

„Maia Sandu a luat în captivitate liderii occidentali!

Cu profund regret, liderii occidentali nu învață lecția pe urma interacțiunii cu politica moldovenească. După „istoria succesului”, după țepile feerice trase de Vlad Magnificul, s-ar fi putut și de frânat un pic cu „suportul necondiționat și cuprinzător”. Dar entuziaștii de pe ambele maluri ale oceanului sunt neobosiți, punând la bătaie propriile realizări și bugetele țărilor lor. Fără a intra în motivele unei asemenea poziții, descopăr cu uimire cum cei mai tonți politicieni moldoveni, în persoana liderilor PAS, storc cu ușuriță Occidentul de bani și susținere.

Acum birocrația europeană, pentru îndreptățirea alegerii sale pripite, este nevoită să rezolve problemele învățăceilor lor. Iar decizia este mereu aceeași - de a-i înneca în bani. În cazul nostru concret - de a înneca în bani Gazpromul!!!

Uimitor, însă, este altceva. În Occident, acest fenomen a fost cercetat încă în 1955 de către Arthur Smithies. El l-a numit „deficit coercitiv~, atunci când autoritățile tutelate crează problema, obligându-și tutorii să o rezolve.

Singurul lucru care încurajează este faptul că nu doar ai noștri nu citesc nimic, dar nici în alte țări nu prea păcătuiesc cu asta”, a scris Platon, pe pagina sa de Facebook.

Nici Maia Sandu, nici liderii oficiali ai PAS nu au venit, deocamdată, cu o reacție la acuzațiile aduse.

Comisia Europeană a anunțat, la 27 octombrie, despre acordarea sumei de 60 milioane euro pentru a ajuta Republica Moldova în depășirea crizei gazelor.

Anterior, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat la telefon cu Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Subiectul discuției s-a axat pe problema aprovizionării cu gaze naturale, cu care se confruntă țara noastră.

Prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, a declarat că șefa statului Maia Sandu se implică în procesul de negociere privind achiziționarea de gaze naturale, însă rolul principal conform atribuțiilor îi revine Guvernului.

Ieri, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Vicepreședintele Josep Borrell, a declarat, după o întrevedere cu prim-ministra Natalia Gavrilița, la Bruxelles: „Vedem încercări din partea Gazprom de a pune presiune politică în schimbul scăderii la prețuile la gaze naturale. Suntem de acord cu doamna prim-ministra în legătură cu importanța consolidării rezilienței împotriva oricăror posibile eforturi de către părți terțe de a utiliza energia ca o armă geopolitică. Gazele reprezintă o marfă, dar nu pot fi folosite ca o armă geopolitică”.

Tot ieri, șefa statului a convocat ședința Consiliului Suprem de Securitate, unde a fost examinată situația privind aprovizionarea cu gaze naturale a țării. Maia Sandu a declarat că ne aflăm în această situația de criză din cauza guvernărilor din ultimii 30 de ani, care nu au făcut nimic pentru a asigura independența energetică a țării.

Totodată, Maia Sandu a anunțat că a avut mai multe discuții, la telefon, cu Kozak, pentru a facilita negocierile pe un nou contract cu Gazprom.

Republica Moldova a intrat în stare de urgență în contextul crizei energetice pe 22 octombrie pentru o perioadă de 30 de zile. Prim-ministra a declarat că este necesară instituirea stării de urgență „ca să poată deroga de la anumite proceduri și anumite legi”.

Din 14 octombrie Moldova a intrat în stare de alertă în sectorul energetic, stabilind un șir de măsuri, printre care și utilizarea păcurii pentru producerea energiei electrice și termice, dar și pregătirea unor măsuri compensatorii pentru consumatorii de gaze.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News

Pub

Redacţia UNIMEDIA

Pub

Publicitate

Pub