Probabil era de așteptat că ratificarea Convenției de la Istanbul de către Moldova va genera neliniști în rândurile conservatorilor și unor membri ai bisericii ortodoxe. Marii apărători ai „familiei tradiționale” au declarat că nu se vor ruga pentru deputații care au votat ratificarea Convenției care-și propune să prevină și combată violența împotriva femeilor.
De fapt, „familia tradițională” nu a funcționat niciodată prea bine. Familia în care am crescut cei mai mulți dintre noi este una bazată pe heteronormativitate, simplificat – ideea că femeia trebuie să aibă grijă de casă, de copii, de sine însăși și de bărbat, iar bărbatul să aducă bani și să „întrețină” familia.
Lupta fierbinte pentru familia tradițională mi-a amintit de un studiu publicat recent în revista de știință Springer. Lucrarea arată că familia fericită, celula societății compusă din tată puternic, mamă frumoasă și copii, toți zâmbind fericiți pe postere motivaționale, nu e decât un mit.
Autorii studiului și-au propus să afle de ce foarte multe femei în relații heterosexuale își pierd dorința sexuală odată cu trecerea timpului. Și, deși prefer să-mi petrec timpul liber citind literatură artistică, acest studiu s-a dovedit la fel de… excitant.
Se pare că până nu demult problema dorinței sexuale scăzute la femei era abordată din punct de vedere biologic și tratată cu medicamente, de parcă ceva în organismului femeii nu mai funcționa. De această dată cercetătorii oferă o perspectivă psihologică și sociologică asupra chestiunii.
În linii mari, studiul arată că libidoul scăzut al femeilor în cupluri heteorsexuale este cauzat de lipsa egalității de gen, ceea ce nu e tare surprinzător, nu? Cine mai are chef de sex după o zi întreagă la muncă, apoi câteva ore de lucru prin casă, curat, gătit și îngrijit de copii?! Dar lucrurile devin interesante când ajungem la nuanțe. Cifrele spun că 70% din lucrul domestic este făcut de femei, iar acestea au senzația că lucrează „în tura doi” când ajung acasă de la muncă. Pandemia a accentuat și mai tare diferența dintre cantitatea de lucru făcut de femei și bărbați prin casă. În studiu, multe femei spun că sunt frustrate de faptul că partenerii lor nu vor sau nu pot să îndeplinească sarcini legate de gospodărie sau familie, dar, și mai interesant, că atunci când acceptă, nu îndeplinesc aceste sarcini la standardele pe care societatea le așteaptă din partea femeilor. Vă mai amintiți de soții trimiși la magazin cu liste minuțioase, care tot ajung acasă cu cumpărăturile pe dos? Despre asta e vorba.
Un alt factor care contribuie la diminuarea dorinței sexuale este dinamica care se stabilește între parteneri, și anume atunci când femeia ia un rol de mamă față de bărbat și face lucrurile pe care le-ar face pentru copiii ei: amintește de obligații, organizează evenimentele sociale, cumpără haine pentru, are grijă ca mâncarea și gustările să fie mereu la îndemână. Autorii spun că „nu există nimic nesexual în a avea grijă de cineva, dar relația pe care o are o mamă și copiii ei nu este una sexuală”. Prin urmare, atunci când devenim „mamele” partenerilor noștri (sau chiar suntem într-un fel de competiție toxică cu soacrele), este normal ca dorința sexuală să se diminueze.
În lumea heteronormativă o femeie este învățată mai degrabă să fie o ființă sexy, dar nu sexuală, spun cercetătorii. Asta înseamnă că felul în care arată o femeie este mai important decât propria ei plăcere. Cercetătorii spun că obiectificarea femeilor duce la scăderea dorinței sexuale. Atunci când în timpul actului ești preocupată de cum îți stă lenjeria sexy, dacă te-ai epilat bine, dacă miroși „frumos”, etc., e clar că propria plăcere nu mai este o prioritate. Și ultimul cui în sicriul libidoului feminin este bătut de normele de gen care spun că inițierea actului sexual trebuie să vină din partea bărbatului, iar asta înseamnă că partenerii fac sex mai mult când vor ei, decât când vor ele.
Mi s-a părut important să las informația asta aici nu atât pentru reprezentanții bisericii sau cei care luptă cu sabia și tastatura pentru „valorile tradiționale”, ci pentru cei care sunt gata să se uite în propria grădină, să re-evalueze unele lucruri, de la cine face cumpărăturile sau cine gătește, până la schimbarea numelui femeilor după măritiș.
Ați putea spune că sunt cifre bazate pe studii din SUA și vestul Europei, dar Indexul de Gen publicat zilele astea în Republica Moldova arată cifre tot mai proaste la acest capitol, acumulând 59 de puncte din maximul de 100, cu un punct mai puțin decât anul trecut.
Concluzia de data asta e tristă. Mai ales pentru că pe umerii femeilor se adaugă și o altă muncă importantă, aceea de a identifica și elimina inegalitățile. Pentru că, nu-i așa, cine ar fi gata să înlăture o nedreptate atunci când beneficiază de pe urma ei?
