(video) Curtea Constituțională aprobă: Deputații vor fi lăsați fără imunitate, în dosarele de corupție. Precizările Domnicăi Manole

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a prezentat motivele care au stat la baza deciziei CC privind excepția de neconstituționalitate a articolului 17 aliniatele (1), (2) și (3) din Codul vamal, dar și avizul oferit de Înalta Curte pentru proiectul de lege pentru modificarea articolului 70 din Constituție.

Foto:

CC a avizat pozitiv un proiect de lege, de modificare a art.70 din Constituție, ce urmărește limitarea imunității deputaților. El instituie o altă excepție la reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată a deputaților cu încuviințarea Parlamentului. Excepția o constituie cazul comiterii infracțiunilor de corupere activă sau pasivă, trafic de influență, exces sau abuz de putere, îmbogățire ilicită și spălare a banilor.

Curtea a confirmat respectarea condițiilor temporale, impuse pentru revizuirea Constituției. Astfel, ea nu a constatat existența stării de urgență, de asediu și de război, și nici prelungirea mandatului Parlamentului.

„Cu privire la respectarea condițiilor materiale ale revizuirii Constituției, CC a reținut următoarele. Într-un raport privind limitele și ridicarea imunității parlamentare, Comisia de la Veneția a notat că rincipala justificare a instituției imunității parlamentare constă în protecția lucrărilor Parlamentului, de presiunile din partea Executivului, inclusiv de presiunile din partea Procuraturii. Justificarea operează și în cazul opoziției parlamentare, aflată, de obicei, în minoritate, care trebuie să beneficieze de protecție împotriva presiunilor din partea majorității de la putere. Ea mai protejează membrii Parlamentului de hărțuirile cu caracter politic, venite din partea altor partide, manifestate, de exemplu, sub forma plângerilor penale nefondate, ai căror autori sunt oponenții politici. De asemenea, în unele state, aflate încă în tranziție spre democrația veritabilă sau acolo unde democrația este relativ nouă și fragilă, există cazuri în care Poliția sau Procuratura a fost utilizată pentru discreditarea, pedepsirea și distrugerea oponenților politici, inclusiv a membrilor Parlamentului.

Membrii Parlamentului, în special cei ai opoziției parlamentare pot fi, în anumite state, foarte vulnerabili în fața hărțuirilor cu caracter politic, sub forma acuzațiilor nefondate, cu consecințe juridice. În aceste circumstanțe, sunt justificate menținerea instituției imunității parlamentare și invocarea ei în cazuri deosebite.

Totuși, imunitatea deputatului poate să împiedice investigarea infracțiunilor de corupție. În acest sens, potrivit Comisiei de la Veneția, combaterea corupției reprezintă un motiv important pentru restricționarea imunității parlamentare. Curtea a observat că modificarea art. 70, alineat 3 din Constituție în varianta propusă de autorii sesizării scoate în evidență o presiune între principiul imunității parlamentare și interesul investigării infracțiunilor de corupție.

CC a admis că limitarea imunității deputatului în cazul comiterii infracțiunilor în discuție este în măsură să faciliteze investigarea efectivă a acestora și tragerea la răspundere a persoanelor culpabile.

Curtea a reținut, de exemplu, că dacă pentru percheziționarea unui deputat cercetat pentru comiterea infracțiunilor de corupție, autoritățile de investigație ar solicita încuviințarea Parlamentului, este evident faptul că deputatul vizat ar putea afla din timp despre acest lucru și ar putea distruge probele sau influența persoanele care au tangență cu comiterea infracțiunii, iar autoritățile ar putea să nu mai găsească bunurile căutate în locurile unde bănuiau că se află.

Aceeași concluzie este valabilă și în cazul solicitării încuviințării Parlamentului pentru arestarea sau reținerea deputatului bănuit de comiterea celorlalte infracțiuni menționate în proiectul de lege constituțională.

Curtea a reținut că această situație ar putea compromite lupta împotriva corupției de nivel înalt și ar diminua încrederea societății în caracterul efectiv al investigațiilor desfășurate împotriva reprezentanților lor, care utilizează mandatul de deputat contrar spiritului Constituției.

Totodată, Curtea a notat că proiectul legii constituționale nu propune anularea totală a imunității parlamentare, ci limitarea ei, pentru investigarea unor infracțiuni concrete”, a precizat președinta CC, Domnica Manole.

Prin urmare, CC a considerat că propunerea autorilor sesizărilor are în vedere caracteru fragil al democrației din R. Moldova și nu pune în pericol funcționarea autonomă a Parlamentului.

Urmăriți briefingul integral, pe UNIMEDIA:


Astăzi, CC a admis parțial sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 17 aliniatele (1), (2) și (3) din Codul Vamal. Potrivit deciziiei Înaltei Curți, „se recunoaște constituțional art.17, alineatele 1, 2 și 3 din Codul Vamal în măsura în care organul vamal și instanța de judecată pot verifica, la examinarea cazurilor privind accesul la informație, existența unui scop legitim pentru îngrădirea accesului la informații utilizate în scopuri vamale și pot pune în balanță principiile concurente”.

Tot astăzi, CC a dat undă verde Parlamentului. Astfel, articolul din Constituție ce prevede imunitatea deputaților poate fi modificat.


Pub