Parlamentul a adoptat astăzi declararea stării de urgență. Decizia a fost luată cu o rapiditate neobișnuită pentru procedurile parlamentare și a fost motivată de faptul că Republica Moldova riscă să nu mai aibă gaz în această lună. Este o nouă evoluție a situației în privința crizei energetice din țară, cauzată de nesemnarea/neprelungirea unui contract de livrare a gazelor la sfârșitul lunii septembrie 2021.
Necesitatea de a institui starea de urgență a fost anunțată dis-de-dimineață într-o conferință de presă a șefei executivului, Natalia Gavrilița, și a lui Mihai Popșoi, vicepreședinte a Parlamentului. Ulterior, a fost organizată de urgență o ședință de guvern în care s-a luat decizia să se meargă la Parlament pentru a cere instituirea stării de urgență. Biroul Permanent s-a întrunit la ora 12:00, iar la ora 13:00 a început ședința în plen.
De ce e stare de urgență?
Potrivit șefei executivului, necesitatea de a institui starea de urgență a fost cauzată de faptul că în octombrie, Republica Moldova a primit doar 67% din necesarul de gaze pentru această lună.
„După cum știți ieri la Moscova a avut loc o nouă rundă de negocieri pe chestiunea aprovizionării cu gaze naturale. Situația s-a mișcat din loc, dar la moment nu avem o înțelegere nouă definitivată și nici certitudinea că ea va fi atinsă într-un final”, a declarat aceasta.
Hotărârea cu privire la instituirea stării de urgență ar urma să împuternicească Guvernul și Comisia Situații Excepționale să aloce bani companiei Energocom de a căuta gaze pe piața internațională pentru a menține presiunea necesară în sistem.
Șefa executivului a mai menționat că această hotărâre este una „tehnică”, întrucât ar da Guvernului capacitatea de a acționa rapid pentru a soluționa problema aprovizionării cu gaze. De exemplu, i-ar da posibilitate să acționeze chiar azi pentru a cumpăra gaze de pe alte piețe decât cea rusă.
Decizia mai rapidă
Efectiv, executivul poate face achiziții de gaz pe mai multe căi, însă are nevoie să modifice pentru asta Legea bugetului de Stat pentru anul 2021. Dacă nu se mergea pe instituirea stării de urgență, acțiunile guvernului ar fi fost tărăgănate de procedura clasică, adică: adoptarea unei legi la Guvern, trimiterea legii în Parlament, adoptarea ei în primă lectură și o pauză de două săptămâni până la adoptarea în a doua lectură.
A doua cale de modificare a legii bugetului ar fi fost angajarea răspunderii Guvernului. În acest caz, legea ar intra în vigoare în termen de trei zile, dar doar în situația în care nu se depune o moțiune de cenzură contra Guvernului. Dacă se depune o moțiune de cenzură (sunt necesare 33 de semnături pentru a o depune), această situație se prelungește și mai mult și legea ar fi intrat în vigoare în minim o săptămână. Dar și acest termen ar fi prea lung, potrivit executivului.
Astfel, s-a luat decizia care ar permite să se acționeze rapid. Astfel, în perioada stării de urgență, Executivul poate utiliza bugetul de stat așa cum își dorește, inclusiv pentru a acoperi costurile unei achiziții urgente de gaz.
Totodată, Executivul a promis că va comunica clar și transparent pe tot parcursul acestui proces de achiziții.
Pe unde o să vină gaz?
Executivul a menționat că Republica Moldova nu are nicio problemă în ceea ce privește modalitatea de transportare a gazului. Astfel, indiferent de la cine se va cumpăra gazul, țara noastră poate asigura transportarea acestuia pe trei căi, potrivit lui Gavrilița.
În primul rând, e vorba de trei puncte de intrare la hotarul cu Ucraina, în partea de est a țării noastre, aflate în preajma localităților Otaci, Rîbnița și Grebenichi.
O altă posibilitate ar fi transportarea din România a unui anumit volum de gaze prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Pentru că nu a achiziționat încă niciodată gaz din România, Moldova nu a utilizat până acum această conductă. Potrivit ministrului Andrei Spînu, gazoductul Iași-Chișinău-Ungheni este pe deplin funcțional și ar putea acoperi toate necesitățile de consum.
Și o a treia posibilitate este prin gazoductul din sudul țării, parte a fostului sistem de transport al gazelor încă din perioada sovietică. Istoric, gazul prin această conductă mergea din direcția est (Ucraina) spre sud, în peninsula Balcanică, de-a lungul litoralului Mării Negre prin Ucraina, dar intersectând teritoriul Republicii Moldova în localitățile Basarabeasca, Taraclia, Ceadîr-Lunga, Vulcănești și Etulia. Din 2019, odată cu lansarea gazoductului „Turkish Stream” dintre Rusia și Turcia, volumul de gaze prin acest gazoduct a fost redus, dar a devenit posibilă transportarea gazului în sens invers, adică din peninsula Balcanică spre teritoriul țării noastre.
În practică, aceste posibilități ar putea exemplificate în felul următor: dacă, de exemplu, achiziționăm 50 de mii de metri cubi de gaze din Polonia, această cantitate este încărcată în sistemul de gazoduct și transportată în sistemul ucrainean, iar apoi transferată în sistemul moldovenesc. În cei mai simpli termeni, ar trebui să ne imaginăm un ulcior care toarnă apa într-un pahar, iar acel pahar toarnă o parte din apă în alt pahar, adică în Moldova.
