Elon Musk şi Jeff Bezos, printre cei mai puţin generoşi miliardari din lista Forbes

Elon Musk şi Jeff Bezos se află printre cei 156 de miliardari din topul 400 Forbes care au oferit mai puţin de 1% din averea lor pentru opere de caritate, informează Business Insider, citat de adevărul.ro.

Deşi şi-au crescut averile la niveluri-record anul trecut, cei doi miliardari care îşi dispută titulatura de cel mai bogat om al planetei, nu au devenit mai generoşi şi sunt puşi în rândul miliardarilor strânşi la pungă.

Potrivit scorului filantropic al Forbes, calculat pentru primii 400 de miliardari ai lumii, cei mai bogaţi nu sunt darnici pe măsura bogăţiei lor. Calculul se face pornind la donaţiile de-a lungul vieţii în raport cu averea curentă – rezultatele sunt împărţite în cinci niveluri: de la mai puţin de 1% la 20% sau mai mult.

Măsurătoarea Forbes nu ia în calcul fundaţiile private şi fondurile administrate de donator pentru că aceşti bani sunt sub controlul donatorului şi vin cu beneficii generoase inclusiv evitarea taxelor. Din cei 400 de miliardari din topul acestui an, doar 19 au donat 10% sau mai mult din averea lor, în timp ce nu mai puţin de 156 au donat o valoare de sub 1%.

Deşi fosta soţie a lui Bezos, MacKenzie Scott e mai bogată decât anul trecut, a donat 13% din averea sa. Bezos a făcut valuri în această vară cu cele 400 de milioane de dolari donaţii către Smithsonian (cel mai mare institut de cercetare şi educaţie ştiinţifică din lume), printre alţii, şi cu cele 865 de milioane pentru lupta de combatere a schimbărilor climatice.

Totuşi, acestea reprezintă o parte infimă din averea sa – doar anul acesta Bezos a câştigat 22 de miliarde de dolari ridicând câştigurile sale nete la 201 miliarde de dolari. Warren Buffet este în continuare cel mai generos dintre primii 400 miliardari ai lumii, după ce a oferit donaţii totale de 4,1 de miliarde de dolari. El plănuieşte să ofere toate acţiunile pe care le deţine la conglomeratul Berkshire Hathaway cu sediul la Omaha, Nebraska, ce activează în asigurări, construcţii, mobilă şi transporturi. Cel mai prolific filantrop este însă este George Soros ale cărui donaţii în valoare de 16,8 de miliarde de dolari au depăşit cele 8,6 de miliarde de dolari venituri nete.

#miliardari #Jeff Bezos #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea publicului despre cine încearcă să influențeze deciziile la nivelul instituțiilor europene, permite anumitor activități să treacă neobservate, se arată în document.

Registrul de transparenţă al UE are elemente pozitive şi informează cetăţenii cu privire la influenţa potenţială a lobbiştilor. Acest registru are însă unele deficienţe şi lacune în informaţii, care reduc din transparenţa activităţilor de lobby din cele mai mari trei instituţii ale UE. În plus, lobbiştii pot ocoli registrul pentru o serie de interacţiuni prin care pot influenţa totuşi legiuitorii UE, conform Agerpres.

Jorg Kristijan Petrovic, membrul Curţii care a condus acest audit, susține că mecanismul trebuie întărit pentru a avea efectul scontat.

„Registrul de transparenţă al UE trebuie să devină mai puternic, în aşa fel încât să nu fie doar un tigru de hârtie. Registrul aduce informaţii utile, dar nu este o soluţie-miracol. O serie de interacţiuni de lobby pe lângă legiuitorii UE pot avea loc la adăpost de privirile publicului, ceea ce reduce transparenţa şi erodează încrederea cetăţenilor”, a afirmat acesta.

Auditorii critică faptul că lobbiştii trebuie să fie înscrişi în registru doar pentru reuniunile cu cei mai înalţi membri ai personalului şi că sunt raportate doar reuniunile preprogramate. Întâlnirile spontane, conversaţiile telefonice neprogramate şi schimburile de e-mailuri nu trebuie consemnate oficial, iar lobbyiştii nu au obligaţia de a fi înscrişi în registru pentru a se putea întâlni cu angajaţi ai instituţiilor sub nivelul de director-general (adică majoritatea angajaţilor). Deşi instituţiile iau măsuri pentru a mări transparenţa şi a încuraja înregistrarea, ceea ce conduce la mai multe informaţii publicate cu privire la reuniunile şi activităţile cu lobbişti înregistraţi, această publicare nu este sistematică.

În plus, verificările datelor comunicate de lobbyişti ar trebui şi ele îmbunătăţite, în special din cauza riscului ca ONG-urile finanţate de terţe părţi să nu îşi prezinte sursele de finanţare, declarând doar că îşi reprezintă interesele proprii sau interesele colective ale membrilor lor. O treime din ONG-urile înregistrate se declaraseră în această categorie. În fine, site-ul web al registrului prezintă unele limitări importante, în sensul că informaţiile legate de aspecte esenţiale ale activităţilor de lobby nu sunt suficiente pentru a permite controlul public. În plus, site-ul ar trebui să fie mai uşor de utilizat.

Numărul lobbyiştilor înscrişi în registrul de transparenţă al UE a crescut considerabil de la crearea acestuia, mai precis de la aproximativ 5.500 în 2012 la circa 12.500 în 2024. Registrul este voluntar şi are la bază un acord interinstituţional, care nu este un act legislativ cu caracter obligatoriu. Prin urmare, nu se pot impune sancţiuni în baza acestui acord, spre deosebire de dispoziţiile în materie de lobby din unele ţări din UE, care, în plus, acoperă o gamă mai largă de membri ai personalului.

De exemplu, o organizaţie neguvernamentală identificată în „Qatargate” nu era înregistrată, dar a coorganizat o conferinţă la Parlament în iunie 2022. În acelaşi timp, măsurile coercitive pe care instituţiile le pot lua pentru a se asigura că lobbyiştii respectă cerinţele de înregistrare şi de furnizare de informaţii nu sunt suficiente. În medie, între 2019 şi 2022, aproape 1.000 de lobbyişti au fost eliminaţi în fiecare an din registru, din motive administrative. În schimb, doar şase au fost eliminaţi în urma unor anchete.