De cele mai multe ori, atunci când vorbim despre artele frumoase, ne referim la artiști și la creatori vizuali. În același timp, am senzația că nu știm foarte multe despre cum o operă de artă ajunge la public, într-o expoziție sau la muzeu, despre cum funcționează această piață. M-am bucurat să discut cu Natalia Bencheci, arhitectă din Moldova stabilită în Elveția, care, de curând, a pus bazele unui proiect artistic.
Natalia Bencheci a crescut în satul Țăhnăuți, iar la 14 ani s-a mutat împreună cu familia în Lisabona. A început să studieze la Liceul de Artă într-o limbă pe care n-o cunoștea. Cu toate astea, s-a integrat destul de repede și a învățat treptat portugheza. A fost dintotdeauna pasionată de pictură, dar nu era sigură ce să facă după liceu. O profesoară a sfătuit-o să meargă la arhitectură, pentru că, fiind arhitectă, poate să facă orice. Astfel, Natalia a ajuns să studieze arhitectura la Universitatea Lusiada din Lisabona, iar în ultimul an a mers cu o bursă la Academia de Arhitectură din Mendrisio, Elveția.
Din 2014, Natalia este membră a Ordinului Arhitecților din Portugalia. Deși și-ar fi dorit să lucreze în Lisabona, Portugalia era lovită de o criză financiară și piața stagna, așa că a decis să se întoarcă în Elveția. În prezent, ea este stabilită la Zürich, unde lucrează ca arhitectă, dar are colaborări și în Portugalia, în special pe design interior. Pentru ea, acasă e în Lisabona, unde are familie și prieteni, mâncare bună și mult soare.
Proiectul SMALTLIGHT
Înainte de pandemie, Natalia a mers într-o călătorie în Argentina împreună cu prietenul ei, originar de acolo. El i-a povestit de o rudă îndepărtată care e pictor cunoscut în America de Sud, Ricardo Celma. I-au vizitat atelierul și ea a rămas impresionată de acel spațiu enorm, plin de tablouri, multe dintre ele încă în proces de lucru. I-a venit ideea să-l reprezinte în Elveția, iar el i-a propus să-și facă un portofoliu mai mare, cu mai mulți artiști. Așa i-a cunoscut pe Luis Altieri și Alejandro L. Parisi. La întoarcere în Elveția, Natalia deja avea primii artiști în portofoliu.
Pentru a populariza artiști cunoscuți în țările lor, dar nu și Elveția, Natalia a creat SMALTLIGHT. Deși a început acest proiect pentru promovarea pictorilor argentinieni, acum ea caută și artiști tineri din alte țări, cu care să crească împreună. Îi reprezintă pe Nadia Valeska și Florian Norl, pe care i-a descoperit la târguri alternative, și pe Marco Prieto, pe care l-a văzut într-un eveniment artistic online. Cunoscând peisajul artistic contemporan, a recunoscut originalitatea și potențialul lor.
Colaborarea cu artiștii
Natalia alege intuitiv artiștii cu care să colaboreze, are ochiul format de anii de pictură și de vizitat muzee și galerii, combinat cu sensibilitatea personală. Totuși, pentru ea este important ca un artist cu care colaborează să aibă deja o identitate formată, să știe ce și cum vrea să transmită. E atentă și la tehnică – apreciază atunci când artiștii folosesc tehnici inovative, așa cum face Florian Norl, care lucrează cu materiale textile.
Natalia are multe roluri la SMALTLIGHT: e curatoare, reprezentantă a artiștilor, manageră, căutătoare de talente, comunică cu artiștii și cu galeriile în care ar putea organiza expoziții, caută moduri prin care să promoveze și să vândă tablouri.
Târgul de Artă Contemporană de la Zürich
Natalia a încercat să organizeze mai multe evenimente în ultimii ani, însă restricțiile pandemice i-au tot dat planurile peste cap. Totuși, în 2021, Smaltlight a participat pentru prima dată la Târgul de Artă Contemporană de la Zürich, ajuns la cea de-a 23-a ediție. Scopul acestui târg este să popularizeze artiștii și să ofere publicului posibilitatea să cumpere lucrări originale. Natalia a organizat expoziția și a fost acolo tot timpul, a observat reacțiile publicului, le-a povestit despre lucrări.
Natalia a avut un spațiu limitat la eveniment, a fost o provocare să aducă artiști diferiți în același spațiu într-un mod care să aibă sens pentru public, dar și să direcționeze atenția vizitatorilor. Pentru asta a trebuit să facă un plan desenat la milimetru.
Prezența la târg a fost un pas important pentru evoluția proiectului SMALTLIGHT. O lucrare a fost rezervată, iar Natalia a stabilit mai multe contacte, inclusiv cu proprietari de galerii și cu designeri de interior care vând lucrări originale clienților. Totodată, Natalia putut să vadă și reacția publicului de pe piața în care vrea să activeze.
„A fost minunat să văd doi copii care se uitau la un tablou abstract și vorbeau despre ce văd, că observă trei triunghiuri ascunse. Copiii au o sensibilitate artistică mult mai mare decât noi, adulții. Dacă un copil a reușit să interpreteze singur opera, fără ca cineva să i-o explice, e pentru că opera chiar este bună.”
Natalia povestește că în Elveția, dar și în alte țări europene, se investește mult în educația artistică a copiilor. Mai multe muzee și galerii au programe de weekend doar pentru copii.
Natalia urmărește câțiva artiști din Moldova, i-ar plăcea să descopere mai mulți. „Dacă tot reprezint artiști din toată lumea, de ce să nu-i reprezint pe ai noștri? Studiez ce se întâmplă, vreau să văd pe cine aș putea integra în conceptul SMALTLIGHT”, povestește ea. Totodată, și-ar dori să reprezinte mai multe femei. „Mi se pare că femeile reușesc să se promoveze mai bine decât bărbații”, spune ea. Chiar și la târgul din Zurich au fost cam de două ori multe artiste decât artiști.
Și Natalia pictează, dar încă nu are curajul să expună lucrările ei. Spre deosebire de pictorii pe care îi reprezintă, ea încă e în faza de explorare și nici nu are timp să picteze în mod constant. Deocamdată, pictura pentru ea e mai degrabă o practică terapeutică, personală, prin care se conectează cu libertatea ei creativă.
Fotografii: arhiva personală a Nataliei Bencheci
