Fiscul caută turnători. Câte amenzi a împărțit celor care se eschivează de la declararea închirierii imobilului

Fiscul a înregistrat 13 236 contracte de locațiune în nouă luni ale anului. Autoritatea fiscală susține că întreprinde în permanență măsuri de conformare și informare a persoanelor fizice care transmit în locațiune bunuri imobile cu privire la obligațiile stabilite de actele normative în vigoare privind înregistrarea contractelor de locațiune.

În perioada lunilor ianuarie – septembrie 2021, la Serviciul Fiscal de Stat s-au înregistrat 13 236 contracte de locațiune/chirie.

De asemenea, urmare a acțiunilor întreprinse au fost identificate 4 333 persoane fizice ce dau în locațiune/chirie bunuri imobile, fără înregistrarea în termen a contractelor.

Totodată, la 562 persoane fizice ce dau în locațiune bunuri imobile și nu s-au conformat prevederilor legale au fost calculate suplimentar spre plată la buget: plăți de bază – 703 mii lei, penalități – 50 mii lei și amenzi – 101,6 mii lei.

Serviciul Fiscal de Stat reamintește că, în conformitate cu art. 901, alin. (34) din Codul fiscal, subiecţii impunerii persoane fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) proprietate imobiliară, achită impozit pe venit în mărime de 7% din valoarea lunară a contractului.

#amenzi #chirie #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moneda japoneză şi-a continuat luni deprecierea în raport cu dolarul american, ceea ce a dat naştere la speculaţii cu privire la posibilitatea unei noi intervenţii a Băncii Japoniei în sprijinul monedei naţionale, transmit Kyodo şi Reuters.

Luni, dolarul american se tranzacţiona pentru 154,28 yeni la Tokyo, cel mai ridicat nivel din ultimii aproximativ 34 de ani, depăşindu-l pe cel care a determinat Banca Centrală a Japoniei (BoJ) să intervină pe piaţă în octombrie 2022.

Declinul yenului vine pe fondul unei aprecieri mai ample a dolarului, sprijinit de datele economice care indică faptul că rezerva Federală a SUA ar putea amâna până în septembrie reducerea dobânzilor. De asemenea, evoluţia dolarului a fost determinată şi de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Ministrul nipon de Finanţe, Shunichi Suzuki, a declarat că urmăreşte cu atenţie evoluţiile de pe piaţa valutară, iar Tokyo „este pe deplin pregătit să acţioneze”.

Luna trecută, BoJ a majorat dobânda de referinţă, punând punct unei perioade de opt ani în care a practicat o politică de dobânzi negative. Începând din 2016, Banca Japoniei a practicat o politică de dobânzi negative pentru a sprijini activitatea economică şi a favoriza inflaţia, care în Japonia a fost mult timp foarte scăzută. BoJ era ultima mare bancă centrală din lume care aplica dobânzi negative, după ce în Europa această politică a fost abandonată în 2022.

În 2022, autorităţile nipone au cheltuit 9.200 miliarde de yeni (60,6 miliarde de dolari) pentru a sprijini moneda naţională, în trei intervenţii, de fiecare dată insistând că nu protejează un anumit nivel al yenului.