Ombudsmanul amintește că atât Constituția, cadrul legislativ național, cât și tratatele internaționale cu privire la drepturile și libertățile fundamentale ale omului statuează principiul egalității tuturor în fața legii, accesul liber la justiție, dreptul la apărare.

Dreptul la un proces echitabil este consfințit de Constituția Republicii Moldova în articolele 20, 21 și 26. În aceste articole este reglementat accesul liber la justiție, prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare. Dreptul persoanei la un proces echitabil, este garantat în articolele 8,10 și 11 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, articolul 14 din Pactul cu privire la drepturile civile și politice, articolul 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și articolul 13 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Dreptul la un proces echitabil se regăsește și în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, la obiectivul 16 – Pace, justiție și instituții puternice. Elemente specifice ale acestui drept fundamental se referă la examinarea cauzei în mod echitabil, într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent și imparțial, stabilit prin lege, cu respectarea dreptului la viața privată, a principiului de prezumție a nevinovăției, a dreptului la apărare, inclusiv prin oferirea asistenței juridice gratuite, precum și alte drepturi procesuale menite să contribuie la realizarea acestui drept.

Natalia Moloșag menționează că dreptul persoanei de a se adresa justiției este o condiție sine qua non în asigurarea eficienței exercitării drepturilor și libertăților sale. Realizarea justiției într-un stat de drept se poate desfășura numai prin respectarea drepturilor şi intereselor legale ale omului. Unul dintre principiile fundamentale ale procesului penal este principiul garantării dreptului de apărare, fiind nu numai o manifestare a statului de drept, dar şi o condiție necesară pentru realizarea eficientă a justiției.

Garanțiile procedurale cuprinse în textul Convenției pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului (CtEDO) stabilesc obligațiile pozitive pentru state – adoptarea măsurilor eficiente pentru asigurarea unui proces judiciar echitabil şi public în cauze civile şi penale, asigurarea inculpatului a timpului şi facilitățile necesare apărării sale. Curtea Europeană a Drepturilor Omului amintește că măsurile privative de libertate implică în mod obișnuit anumite inconveniente pentru deținut. Totuși, Curtea reamintește că lipsirea de libertate a unei persoane nu determină pierderea de către aceasta a drepturilor garantate prin Convenție. Dimpotrivă, în anumite cazuri, persoana închisă poate avea nevoie de protecție sporită din cauza vulnerabilității situației sale şi pentru că se află în întregime în grija statului. Curtea a statuat că atunci când libertatea unei persoane este în joc, interesele justiției impun, din principiu, asigurarea asistenței unui avocat. De aceea, restricțiile pentru contactul avocatului cu clientul său acuzat sunt incompatibile cu dreptul la asistență efectivă din partea acestuia, garantat de art. 6 parag.3, lit.b). După cum a decis Curtea, dacă un avocat nu ar putea discuta cu acuzatul-clientul său –fără nicio supraveghere și nu ar putea primi de la acesta instrucțiuni confidențiale, asistența juridică ar pierde mult din eficacitatea impusă de asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil.

Potrivit art.6 parag.3, lit.b) CtEDO, orice acuzat, are mai ales dreptul să dispună de timpul și de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale. Acuzatul trebuie să îşi poată organiza apărarea în mod corespunzător şi fără restricții în ceea ce privește posibilitatea de a invoca orice mijloc de apărare în cadrul procesului şi de a influența astfel rezultatul procedurii. Prin urmare, statul este obligat, în pofida problemelor logistice şi financiare, să îşi organizeze sistemul penitenciar astfel încât să asigure deținuților respectarea demnității umane a acestora.

Potrivit Recomandării nr.(2000)21 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, avocatul este persoana calificată şi abilitată în conformitate cu legislația să pledeze, să acționeze în numele clienților săi, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte şi să reprezinte în materie juridică clienții săi. Trebuie luate toate măsurile necesare pentru a respecta, a proteja și a promova libertatea de a exercita profesia de avocat, fără discriminare și fără imixtiuni din partea autorităților sau a publicului. Avocații trebuie să aibă acces la clienții proprii, în mod special la cei privați de libertate.

În corespundere cu Recomandarea nr. (2000)21 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei către statele membre privind libertatea de a exercita profesia de avocat, avocații trebuie să aibă acces la clienții lor, în mod special la cei privați de libertate, să-i consilieze în particular şi să-şi reprezinte clienții în conformitate cu deontologia lor profesională.

Avocatul Poporului va monitoriza evoluția evenimentelor în cazul Stoianoglo în sensul respectării garanțiilor dreptului la un proces echitabil și a drepturilor omului în general. 

Natalia Moloșag a fost numită în funcția de Avocat al Poporului pentru un termen de 7 ani. Natalia Moloșag a recunoscut, fiind întrebată de deputații BCS, că a reprezentat-o, timp de 15 ani, în calitate de avocat, pe președinta țării, Maia Sandu. Natalia Moloșag a votat la Consiliul Superior al Procurorilor pentru anchetarea Procurorului General, Alexandr Stoianoglo. 

Magistrații de la Ciocana l-au plasat ieri în arest la domiciliu pentru 30 de zile pe Alexandr Stoianoglo.

Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a fost reținut de ofițeri SIS, pe 5 octombrie, cu doar câteva minute înainte de un briefing anunțat de către acesta pentru ora 18:00. Asta ca urmare a unei sesizări depuse la CSP de un deputat PAS, distribuită spre examinare procurorului Victor Furtună, cel care l-a anchetat anterior și pe Nicolae Chitoroagă.

Procurorul General a spus că acțiunile sunt o răzbunare din partea Maiei Sandu și că „revenim la stat capturat”.

Cu o zi înainte de reținere, Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a făcut publice secvențe din corespondența fostului șef al procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, și înalți funcționari, printre care și consilierul Maiei Sandu, precum și cu reprezentanți ai societății civile. Potrivit acestora, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a consultat guvernarea PAS din 2019. Mai mult, Stoianoglo spune că a fost presat să abandoneze un episod important din „furtul miliardului”, fiind vorba despre tranzacțiile ce vizează Victoriabank.

Războiul dintre Stoianoglo și noua guvernare a luat amploare imediat după alegerile parlamentare. Noul ministru al Justiției a elaborat și prezentat un proiect de lege, după mai multe solicitări către Procurorul General de a-și da demisia din funcție, lucru care nu s-a întâmplat. Modificările au stabilit mai mulți pași, printre care evaluarea și demiterea acestuia, dar și suspendarea din funcție, dacă este urmărit penal.

La rândul său, Stoianoglo a declarat că e gata de evaluare și nu are motive să demisioneze, doar dacă solicitările „nu ar veni pentru faptul că este găgăuz”.

Alexandr Stoianoglo a fost desemnat Procuror General ca urmare al unui concurs, finalizat cu scandal, organizat de Guvernul condus de Maia Sandu, în toamna lui 2019.

La 72 de ore de la briefingul care nu a mai avut loc, la Procuratura Generală, unde au dat buzna mascații de la SIS, Alexandr Stoianoglo face dezvăluiri despre declarațiile pe care urma să le facă atunci. „Cel puțin cinci membri ai Consiliului Superior al Procurorilor nu aveau dreptul să participe la ședința care mă viza pe mine, pentru că aveau interes personal să mă înlăture din funcție”, a declarat astăzi șeful suspendat al instituției de urmărire penală.

---