Facebook e rău. Mark Zuckerberg pune profitul mai presus de orice valori umane, menține un produs care dăunează adolescenților și a avut un rol central în aducerea lui Trump la putere. Mastodontul compus din Facebook, Instagram și WhatsApp e atât de mare, încât mulți oameni au raportat că „li s-a stricat internetul” în ziua în care au picat serverele. Nu e de mirare – cele trei aplicații sunt de ani buni cele mai folosite de întregul glob, însumând sute de milioane de utilizatori.
Și dacă e clar cum afectează asta utilizatorii individuali, aș vrea să ridic cortina și să explic cum arată viața unei redacții în era rețelelor de socializare. Cum jurnaliștii, pe lângă munca pe care o fac în fiecare zi, de peste un deceniu sunt nevoiți să-și dubleze eforturile, gratis, pe Facebook și Instagram.
Imaginează-ți un fermier care produce legume și le vinde cinstit la piață în fiecare duminică. Dintr-odată, apare supermarketul, un intermediar binevoitor, care vrea să facă viața mai ușoară și producătorilor de legume, și cumpărătorilor. Pe hârtie proiectul arată minunat, numai că în realitate au de suferit în primul rând producătorii, care sunt nevoiți să-și vândă legumele la prețuri mici, să producă doar soiuri cerute de supermarket și să rămână cu produsul pe ogor dacă într-o zi supermarketul găsește un țăran cu legume mai frumoase și mai ieftine.
La fel pentru consumatori. Deși shopping-ul a devenit mai comod, găsești de toate în același loc, prețurile sunt mai mari, diversitatea produselor e dictată de supermarket, iar calitatea legumelor e trecută prin filtre în care nu știi dacă poți avea încredere. Într-un final, cel care adună profit este supermarketul, adică intermediarul.
Cam așa e și cu jurnalismul (producătorii de conținut) și rețelele de socializare, în special Facebook și Instagram. Moldova.org e o redacție relativ mică și pentru sunt foarte importanți oamenii care ne citesc, comunitatea pe care o construim. Peste 50% dintre cititori ajung la noi fix datorită Facebook și Instagram. Iar în presă, fie că ne place sau nu, numărul de vizitatori/cititori este moneda de schimb, e cifra care ne ajută să obținem granturi sau să vindem publicitate și astfel, să avem un buget ca să ne putem continua munca.
Publicăm tot ce creăm pe social media, dar spre deosebire de YouTube și TikTok, platformele lui Zuckerberg nu plătesc creatorii de conținut. Dimpotrivă, suntem „încurajați” permanent de Facebook și Instagram să creăm postări plătite, ca acestea să ajungă la cât mai mulți oameni. De multe ori suntem nevoiți să o facem, plătind Facebook cu banii cu care am putea angaja un jurnalist part-time, de exemplu. Altfel, algoritmul „ne pedepsește”, iar interacțiunea cu articolele noastre scade dramatic.
Facebook forțează platformele media să publice conținut și descurajează utilizatorii să părăsească rețeaua de socializare. Așa s-a întâmplat cu numărul de vizualizări la videouri, care a fost mărit artificial de Facebook acum câțiva ani. Atunci când videourile publicate pe site-ul original aveau câteva sute de vizualizări, iar cele încărcate direct pe Facebook acumulau sute de mii de vizualizări, concurența devenea neloială.
Să nu fim pe rețelele de socializare ar fi imposibil. Ca să rămânem relevanți e nevoie să fim în pas cu noile tehnologii și să re-publicăm sau să creăm conținut nou adaptat la formatele rețelei X.
Discutăm permanent în redacție despre modurile diferite în care vrem să ajungem la tine, cititorul nostru. Lunea trecută, când rețelele de socializare au picat timp de 6 ore, ne-am convins că este necesar și urgent să nu punem toate ouăle în același coș. Coșul lui Mark, adică.
Ce facem noi, Moldova.org, ca să avem cititori din surse diverse?
În primul rând, încercăm nu doar să ne informăm cititorii, ci și să-i educăm. Să fim sinceri și transparenți în ceea ce facem, să explicăm de ce e important să avem jurnalism de calitate, nu doar de cantitate.
Încercăm să educăm și antreprenorii, cei cu care avem colaborări și nu numai, să le explicăm cât e de important să susțină presa liberă și independentă. Da, o reclamă pe Facebook de 50 de euro te va ajuta să ajungi la o mie de oameni, dar o colaborare autentică și constantă cu oamenii din presă contribuie pe termen lung la o societate mai bună, mai educată, alcătuită din oameni care nu doar vor vedea reclama ta pe Facebook, ci vor deveni curioși, pe bune, despre produsul sau serviciul tău. Iar banii pentru promovare vor rămâne tot în Moldova, nu vor ajunge la o corporație monopolistă din SUA.
Ce poți face tu ca să ne ajuți?
În primul rând, chiar dacă muncim foarte mult ca să fim pe social media, ceea ce vezi acolo e doar vârful aisbergului. Cea mai mare parte a muncii noastre rămâne pe site, acolo unde ne-ar plăcea să ne citești. La Moldova.org nu facem clickbait, dar vrem să credem că interacțiunea cu publicul nostru nu se oprește la un like pe Facebook sau o inimioară pe Instagram.
Ne poți susține direct, cu o donație lunară pe Patreon. Te poți abona la newsletter-ul nostru și să ne fii alături pe Youtube și TikTok.
Poți intra pe Moldova.org direct, de fiecare dată când vrei să citești un material explicativ, de soluții sau un longread de prin satele Moldovei. Dacă folosești bookmarks pe laptop, poți adăuga pagina web la cele pe care le deschizi în fiecare dimineață la cafea.
Una dintre cele mai bune soluții pentru „evitarea” rețelelor de socializare este să ajungem direct în inboxul tău, pe email. Asta facem cu newsletterul săptămânal „Pe banii noștri” și ne-ar plăcea să ne dezvoltăm și mai mult în această direcție. Abonează-te.
Deși evenimentele offline adunau comunitatea Moldova.org în trecut, acum este aproape imposibil să ne vedem față-n față. Dar chiar acum lucrăm la un produs offline, old school, pe care sperăm să-l primești sub brad de Crăciun. (Apropo, dacă ai o mică afacere, te poți implica și tu în acest proiect. Vezi aici.)
Și poate cel mai important, să dai mai departe și să vorbești cu alții despre materialele care ți-au plăcut și despre importanța jurnalismului. Arată-i unui prieten un reportaj despre loteria din Moldova sau un material de soluții despre reciclarea gunoiului la sat. Trimite-ne feedback, spune-ne ce facem bine și ce putem îmbunătăți, iar noi în schimb promitem să te ascultăm și să continuăm să facem ceea ce știm cel mai bine: să-ți arătăm realitatea locală, fără filtre, cu bune și cu rele, dar neapărat, mereu, cu soluții.
