Iulian Rusu răspunde acuzațiilor lui Stoianoglo: „IPRE a găzduit o întâlnire cu Viorel Morari în 2019, privind situația în PG și motivele de suspendare a acestuia”

Într-o postare pe facebook, acesta „amintește Procurorului General că mandatul instituției pe care o reprezintă este să apere drepturile și libertățile fundamentale, iar prin publicarea informațiilor care țin de comunicarea privată și cu privire la persoane care nu sunt vizate în dosare penale, este încălcat dreptul la secretul corespondenței”

„Insinuările aduse astăzi de Procurorul General sunt absolut nefondate, iar acțiunile dlui se încadrează în articolul 178 Cod Penal – violarea dreptului la secretul corespondenței, cu circumstanțe agravante – folosirea situației de serviciu, precum și obiect de procedură disciplinară”, scrie acesta.

Rusu face referire la IPRE, ca „organizație din care a avut onoarea să facă parte, a acționat în interesul public și a adus informații disponibile din spațiul public cu privire la starea din sectorul justiției”. La fel, confirmă că în 2019 a avut loc o întâlnire cu Viorel Morari și anunță scopul acesteia.

„IPRE a găzduit în decembrie 2019 o întâlnire cu Viorel Morari pentru a clarifica care este starea de lucruri din cadrul Procuraturii Generale, inclusiv cum a fost încălcată legea în procesul de detașare iar ulterior începere a urmării penale și suspendare a lui Viorel Morari. Amintesc că IPRE a cercetat și alte aspecte ale activității Procuraturii Generale și a organelor procuraturii în general și a atenționat asupra multiplelor probleme legate de modul în care sunt investigate dosarele de rezonanță dar și de modul în care Procuratura a respectat legea prin demiteri și oferiri de îndemnizații de demisie onorabilă procurorilor pe numele cărora erau procese penale în desfășurare”, a mai spus acesta.

Reacția lui vine după ce Alexandr Stoianoglo a vizat în declarațiile sale IPRE și vicedirectorul Institutului.

„După întâlnirea organizată pe 18 decembrie 2019 de Președintele CRJM, Vlad Gribincea pentru Viorel Morari la sediul Institutului de Politici și Reforme Europene cu presa independentă și alte ONG-uri de încredere, fostul PA îi transmite lui Iulian Rusu – vicedirectorul IPRE care a găzduit evenimentul, o serie de materiale, inclusiv despre litigiile pe care le are cu Procuratura Generală în legătură cu suspendarea sa din funcție. Concomitent, îi cere și acestuia să-i asigure acoperire mediatică.

Astfel, tot în decembrie 2019 – Viorel Morari îl roagă pe vicedirectorul IPRE să-i organizeze o ieșire în presă, iar în acest scop îi expediază reperele pe care vrea să le anunțe public: precum că tot ce se întâmplă în jurul lui este un atac concertat, deoarece ar fi atins interesele lui Plahotniuc și ale PSRM, și ambii au motive de a se răzbuna pe el, inclusiv că ar fi și răzbunarea judecătorilor etc. În replică, Iulian Rusu îi sugerează câteva întrebări pentru a da credibilitate poziției acestuia de victimă a răzbunării din partea Procurorului General. Vicedirectorul IPRE îi transmite lui Viorel Morari textul cu întrebările reformulate și îi scrie: ”Așa am reformulat întrebările. Dacă crezi că e ok le transmit sub formă de sugestii”. Primind acceptul lui Viorel Morari, Iulian Rusu îi comunică: ”ok, transmit mai departe.”

După emisiunea la care a participat Viorel Morari, Iulian Rusu îl întreabă cum a fost. Viorel Morari îi răspunde: ”Eu spun bine.” ”Mă bucur. Succes și hai să continuăm să ținem legătura”. Peste o lună, vicedirectorul IPRE îi comunică lui Viorel Morari: ”Noi ne gândim să analizăm prima lună și ceva de la numire.” Reieșind din ultimele mesaje, următoarea preocupare a IPRE era evaluarea activității Procurorului General. 17 noiembrie 2020 – apare Nota analitică IPRE 7/2020, autor Iulian Rusu, cu genericul ”Un an de la numirea Procurorului General - Ce s-a reușit?”. Având profunde cunoștințe, autorul analizează acțiunile și activitatea Procurorului General, calificând-o, evident, ca fiind nesatisfăcătoare. De notat însă că, o treime din conținutul acestei analize a IPRE e consacrată suspendării lui Viorel Morari din funcție, cu critici despre cercetarea lui penală.

Din necunoaștere sau poate intenționat, autorul dezinformează, scopul fiind discreditarea Procurorului General. Autorul acestui valoros document se arată nedumerit de modificările din Legea cu privire la Procuratură, fiind evident faptul că nici măcar nu le-a citit or, acestea nu corespund realității. În încheierea analizei sale, vicedirectorul IPRE formulează Procuraturii un set de recomandări pentru îmbunătățirea imaginii instituționale. Evident că adevăratul autor al studiului asumat de IPRE este nimeni altul decât Viorel Morari, care sistematic intervenea cu recomandări pentru expertul independent al IPRE. Analiza comunicării lui Viorel Morari cu reprezentanții ONG-urilor arată clar ale cui interese sunt, de fapt, lobate de aceste organizații neguvernamentale în Republica Moldova. O asemenea susținere a lui Viorel Morari din partea IPRE nu este întâmplătoare”, a declarat astăzi Stoianoglo.

Tot astăzi, Procurorul General a susținut un briefing de presă, în care a făcut publice secvențe din corespondența lui Morari cu mai mulți reprezentanți ai societății civile, dar și cu Vladimir Gavriliță, consilierul Maiei Sandu, din perioada când era șefă a Guvernului.

„Telefonul de la domnul Morari a fost ridicat la începutul lui 2020 și mai mult de un an, a fost descifrat de Europol și recent, în iunie-iulie am primit un răspuns cu toate materialele respective”, a precizat Stoianoglo.

Potrivit Procurorului General, fostul șef al Procuraturii Anticorupție i-ar fi sugerat consilierului Maiei Sandu din perioada când era prim-ministră, Vladimir Gavriliță, cum să paseze „toată vina pentru eliberarea lui Filat” pe PSRM, în decembrie 2019.

Șeful PG a afirmat astăzi și că Viorel Morari, a consultat guvernarea PAS din 2019.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News

Pub

Redacţia UNIMEDIA

Pub

Publicitate

Pub