Ion Sturza spune care este domeniul care va înregistra o creștere exponențială

Faţă de „bulimia“ de consum de anul trecut, a doua jumătate din 2021 a venit cu o temperare bruscă a apetitului de achiziţii. Semnalul este clar, consumatorul este tot mai prudent, iar banii tot mai puţini, în contextul inflaţiei, costurilor medicale aduse de pandemie sau al creşterii preţurilor la energie, scrie Ziarul Financiar.

Astfel, normalitatea mult aşteptată s-a mutat în 2023, crede Ion Sturza, fondatorul Elefant.ro, al doilea jucător ca dimensiune din retailul online. În această incertitudine, singurele investiţii care pot creşte exponenţial sunt cele din digital, mai crede fostul premier al Republicii Moldova şi omul din spatele celei mai mari tranzacţii din România, vânzarea grupului Rompetrol către KazMunayGas.

„Toate industriile clasice, industriile grele, au un potenţial ciclic de a creşte, dar nu de câteva ori. Din păcate sau fericire există această zonă de IT care are capacitatea de creştere exponenţială“, a spus Ion Sturza în cadrul emisiunii Lecţii de Business, proiect editorial ZF sprijinit de First Bank.

Cu o carieră de afaceri de 35 de ani, dublată de funcţii politice precum cea de premier al Republicii Moldova, Sturza a fost implicat în multiple domenii de activitate, de la petrol, chimie, imobiliare sau digital. O parte dintre investiţiile sale sunt derulate prin intermediul fondului Fribourg Capital, ultima tranzacţie de succes fiind vânzarea proiectului de birouri Liberty din Cluj către americanii de la White Star Real Estate. La acel moment, 2019, tranzacţia a fost evaluată de sursele ZF la circa 40 de milioane de euro.

După acest traseu, Sturza spune că investiţiile sale se vor concentra pe zona de digital, singura pe care o creditează cu un potenţial exponenţial de creştere.

„Din clasamentul S&P au dispărut industriile vechi pentru că au o capacitate limitată de creştere exponenţială. Dar nu trebuie să avem iluzii. Chiar dacă biletul de intrare e mic, nevoia de capital pentru aceste afaceri este imens.“

O altă filosofie de business

Astfel, spune Sturza, după o perioadă în care a activat în industrii grele, a decis să facă pasul spre zone puţin intensive din punctul de vedere al activelor.

„Filosofia mea se numeşte asset-light (active uşoare). Acum avem în portofoliu companii care valorează milioane, dar avem 100 de calculatoare. Noi avem o abordare diferită, de open eco system şi asset light. Nu vreau să investesc în depozite, în curieri, nu vreau să am de a face cu şoferii, cu roţile. De ce aş putea eu să fac un depozit mai bine decât un dezvoltator care îl face superb? Noi suntem core-ul online-ului.“

Potrivit EY, conceputul de asset-light business implică transferul unor structuri, de la angajaţi la procese, către proprietari specializaţi, astfel încât companiile construite după acest model sunt mai agile, mai ales în contextul creat de criza sanitară.

„Avem platforma, avem clienţii şi avem knowledge-ul. Asta este noţiunea de asset light. Eu ţin minte experienţa mea când aveam zeci de mii de oameni. Acum nu e nicio problemă. Am scos calculatorul din priză şi am plecat acasă. Azi, în ecosistemul Elefant.ro sunt câteva zeci de tool-uri. Asta îţi dă libertatea de a aduce în fiecare zi alte componente. Nu eşti dependent de o arhitectură sau de o echipă.“

#Ion Sturza #digital #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.