Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale devaforizate din România este de 16 ani la prima naștere și de 18 ani la al doilea copil. Sunt tinere mame care, la nici 23 de ani împliniți, nasc deja al cincilea copil. În condițiile în care sarcinile timpurii pot avea consecințe majore asupra sănătății mamelor adolescente și a copiilor lor, ancheta sociologică realizată de Salvați Copiii relevă că 2 din 5 gravide adolescente din zonele rurale defavorizate din România nu au efectuat analizele recomandate în sarcină din cauza lipsei accesului la servicii medicale și a resurselor financiare. În ceea ce privește tatăl copiilor gravidelor sau mamelor minore, vârsta medie se situează la 20.4 ani. Mai mult, datele cercetării comunitare realizate de Organizația Salvați Copiii România arată că un procent covârșitor - 74% dintre gravidele sau mamele din aceste comunități - afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului.

Analiza situației mamelor adolescente din zone rurale defavorizate din România, realizată sub forma unei anchete sociologice, derulată în perioada iulie-august 2021, în 46 de comunități rurale din România, relevă deficiențe cronice și alarmante din perspectiva serviciilor de sănătate destinate mamelor precoce și punctează aspecte sociale defavorabile relevante în acest context. Datele au fost făcute publice în 29 septembrie, în cadrul dezbaterii organizate de Salvați Copiii România și Senatul României. Evenimentul a marcat lansarea proiectului transfrontalier “Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale și sociale pentru adolescentele însărcinate și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România și Republica Moldova”, proiect ce beneficiază de un grant MSD for Mothers și MSD România în valoare totală de 1.400.000 USD. În Republica Moldova proiectul este derulat în parteneriat cu Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului și Asociația Sănătate pentru Tineri din Chișinău.

Analiza a fost realizată pe un eșantion de 640 de gravide și mame adolescente din 46 de comunități rurale din 16 județe din România. În aceste comunități defavorizate Organizația Salvați Copiii, cu ajutorul experților locali, desfășoară intervenții integrate în vederea creșterii accesului gravidelor, mamelor și copiilor sub 5 ani la servicii medicale, educaționale și sociale adaptate nevoilor lor.

Analiza relevă câteva aspecte cronice și cu repercusiuni sociale pentru România. Astfel:

• 39% dintre mamele și gravidele adolescente din zonele rurale defavorizate ce au făcut parte din eșantionul cercetării au afirmat că nu au efectuat analizele recomandate în sarcină, din cauza lipsei accesului la servicii medicale și/sau a resurselor financiare necesare;

• 87% dintre gravidele și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din țara România nu au utilizat nicio metodă contraceptivă;

• 16.3 ani este vârsta medie a nașterii primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România. Cele cu mai mult de un copil au în medie 18.1 ani la nașterea celui de-al doilea copil, 19.5 ani la al treilea, 20.9 ani la al patrulea și 22.9 ani la cel de-al cincilea copil;

• 20.4 ani au în medie tații copiilor acestor gravide sau mame minore din zonele rurale din România;

• 72% dintre fetele și femeile intervievate afirmă că locuiesc într-o cameră sau cel mult două, împreună cu alte persoane din familie, fapt ce indică precaritatea condițiilor în care trăiesc ele și copiii lor;

• 55% dintre mamele și gravidele adolescente apreciază că veniturile le ajung doar pentru strictul necesar;

• 74% dintre ele afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului;

• iar 58% dintre respondente apreciază că perioada de pandemie a afectat negativ șansele adulților din familia lor de a lucra (în munci ocazionale sau cu ziua), în comparație cu luna februarie a anului 2020.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a explicat că „pandemia de Covid-19 a îngreunat accesul la educație și la servicii medicale și a crescut astfel riscul maternal”.

„Cauzele acestui fenomen sunt variate şi adesea asociate. Cel mai adesea este vorba de distanța mare faţӑ de cabinetele medicale, lipsa resurselor pentru a plăti transportul, lipsa de informații cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii”, a declarat Gebriela Alexandrescu.

Organizația Salvați Copiii este implicată activ în domeniul sănătății copiilor din România și contribuie la asigurarea dreptului la viață al copiilor prin intermediul a cinci direcții de intervenție: dotarea maternităților și secțiilor de pediatrie și nou-născuți cu echipamente medicale performante, dezvoltarea rețelelor specializate de suport pentru mame și copii la nivelul comunităților rurale, cursuri de specializare pentru echipele medicale, educație pentru sănătate și cercetări/dezbateri cu specialiști.

Până în prezent, Salvați Copiii România a lucrat în 60 de comunități rurale defavorizate, cu 56.000 de mame, gravide și copii până în 5 ani.

Din 2021, Salvați Copiii România a extins modelul de intervenție integrată și în Republica Moldova, unde, în colaborare cu Asociaţia „Sănătate pentru Tineri” și Centrul de informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Chișinău, cu sprijinul MSD România, 6.300 de gravide și mame adolescente beneficiază de servicii socio-medicale și educaționale.

„Suntem recunoscători că acest proiect derulat în parteneriat cu Salvați Copiii România și CIDDC vine să susțină și să fortifice sectorul de sănătate în Republica Moldova, în special prin intermediul rețelei de Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor, prin colaborare cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N.Testemițanu”, cu serviciile sociale și cu Autoritățile publice locale. Acest proiect va răspunde nevoilor specifice de asistență integrată medico-psiho-socială a mamelor adolescente în perioada de până și după naștere. Asociația Sănătate pentru Tineri va fi responsabilă în cadrul acestui proiect de implementarea acestei componente și a efectuat o analiză situațională, în baza căreia se va elabora un document de reglementare a conduitei integrate medico-psiho-socială a sarcinii și perioadei post-natale la adolescente, vor fi organizate instruiri și supervizări pentru lucrătorii medicali și sociali în conformitate cu acest document. De asemenea, va fi elaborat și implementat un program de educație antenatală pentru adolescentele însărcinate. Împreună cu partenerii noștri de la CIDDC vom urmări să facilităm colaborarea între sectorul de sănătate și de învățământ în vederea prevenirii sarcinii în rândul adolescenților din Republica Moldova.”, a adaugat Dr. Galina Leșco, Președinte Asociaţia „Sănătate pentru Tineri”.

Acest demers este esențial, în condițiile în care este cunoscut, pe de-o parte, faptul că graviditatea la vârste tinere asociază riscuri legate de sarcină mai mari (tensiune arterială mare, anemie, naștere prematură, greutate mică la naștere a bebelușului, depresie post-partum, etc.), iar, pe de altă parte, maternitatea prematură expune aceste tinere mame la riscul de abandon școlar, de a intra în cercul vicios al sărăciei, cu efect transgenerațional. În timp ce îngrijirile prenatale de calitate sunt cu atât mai importate la mamele tinere, perioada pandemiei, care a impus restricții sociale și a generat implicit acces limitat la servicii medicale, a expus acest grup deja vulnerabil unor riscuri suplimentare legate de sănatate și acces la resurse.

„În cadrul proiectului avem drept obiectiv prevenirea sarcinii în adolescență în 15 raioane prin intermediul educației formale. Intervenția CIDDC se bazează pe constatările și recomandările adolescenților ce au cercetat modul în care are loc educația sexuală în școlile din Republica Moldova. Ca punct de intrare am ales cadrele didactice de Dezvoltare personală, o disciplină obligatorie introdusă în curricula școlară în anul 2018. Cu toate eforturile Ministerului Educației și Cercetării și ale furnizorilor de formare inițială și continuă, inclusiv ale ONG-urilor de specialitate, o parte dintre cadrele didactice nu au încă capacitățile necesare aplicării corespunzătoare la clasă a acestui curriculum, în special pe partea ce ține de educația privind sănătatea sexuală și reproductivă. Din cercetarea adolescenților reiese că mulți dintre profesori își înțeleg rolul lor important în acest proces și sunt gata să și-l asume, însă menționează că nu au pregătire profesională suficientă – nu dețin informații și/sau nu știu cum să adapteze informațiile la vârsta copiilor. Profesorii își doresc suport didactic, iar copiii își doresc discuții deschise cu adulți informați, ceea ce, actualmente, se întâmplă în puține cazuri”, a adăugat Dl. Vasile Coroi, Director Executiv, CIDDC – Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului.

Implementat ca parte a iniţiativei globale MSD for Mothers, programul transfrontalier pentru asigurarea accesului la servicii medicale pentru gravidele și mamele minore din zone rurale defavorizate se desfășoară pe o perioadă de 3 ani (2021-2024) în cele două țări vecine.

Proiectul ținteşte un număr de circa 6.300 de beneficiari (adolescentele însărcinate sau cu risc de sarcini nedorite, mame minore și copii cu vârsta de până la 5 ani) din 61 de comunități rurale defavorizate din cele două țări, cu cele mai mari incidențe ale sarcinilor la adolescente.

Printre obiectivele intervenției se numără:

• îmbunătățirea stării de sănătate a 1.800 de adolescente (1.500 în România și 300 în Republica Moldova) în timpul sarcinii și reducerea cazurilor de mortalitate infantilă.

• reducerea numărului de sarcini nedorite, prin consiliere și educație pentru 4.500 de adolescente din zone rurale defavorizate (3.500 în România și 1.000 în Republica Moldova).

• crearea de parteneriate cu instituțiile relevante la nivel local și național pentru găsirea de soluții în vederea asigurării accesului la servicii socio-medicale de calitate pentru gravidele adolescente din zonele rurale defavorizate și prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor.

Proiectul este implementat în 16 județe din România - Argeș, Brașov, Botoșani, Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Hunedoara, Iași, Mureș, Neamț, Prahova, Suceava, Timiș, Vaslui, Dâmbovița și Tulcea, în 46 de comunități și toate comunitățile rurale din 15 unități teritoriale din Republica Moldova: Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Comrat, Drochia, Glodeni, Hîncești, Orhei, Sîngerei, Soroca, Strășeni, Șoldănești, Telenești și Municipiul Chișinău.

• În Republica Moldova, 27 la mie dintre adolescentele cu vârsta între 15-19 ani au devenit mame în 2020, iar 6 din 100 de copii născuți provin de la mame adolescente.

• 8 din 10 adolescente care au devenit mame în 2020 în Republica Moldova provin din mediul rural (Biroul Național de Statistică).

• În ciuda unor progrese evidente, România continuă să se mențină pe primul loc în UE27 în ceea ce privește rata mortalității la copiii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2019 (5,8/1000 născuți vii) fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani.

• Dintre cele 199.720 de nașteri înregistrate în România în 2019, 749 provin de la fete sub 15 ani și 17.933 de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani. Statistica arată că unu din zece nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente. De altfel, România contribuie cu aproape un sfert dintre mamele sub 18 ani (23%) din toată Uniunea Europeană.

• Potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% dintre localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie. Multe fete și femei din zonele rurale defavorizate recurg la automedicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipitӑ sau se înrăutățește.

---