(video) Prim-ministra Natalia Gavrilița și ministrul Muncii, Marcel Spatari, răspund la întrebările cu privire la pachetul de măsuri adoptat de Guvern

Prim-ministra Natalia Gavrilița și ministrul Muncii, Marcel Spatari, au făcut declarații de presă după ședința Guvernului, în contextul aprobării pachetului de măsuri pentru gestionarea crizei pandemice. „Cele mai importante decizii țind de aceste măsuri de compensare a eventualelor pierderi, pe care le-ar putea avea întreprinderile, ca urmare a măsurilor de protecție și punem bazele în legislație pentru programele de subvenționare a salariilor pentru reducerea orelor de muncă, așa-numitul șomaj parțial și pentru subvenționarea salariilor în contextul șomajului tehnic. Această bază normativă este foarte importantă pentru menținerea locurilor de muncă”, a precizat șefa Guvernului.

Foto:

„Am venit și cu încurajarea în continuare a vaccinării, cu o politică ce s-a demonstrat a fi eficientă în SUA, în țările UE și anume acordarea zilelor de odihnă pentru cei care se vaccinează și în același timp venim cu o posibilitate de acordare a zilelor libere pentru părinții care sunt nevoiți să stea acasă în caz de închidere a unei școli, dacă este un focar sau dacă se izolează o clasă”, a precizat Natalia Gavrilița.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, a venit cu precizări pe marginea proiectului de măsuri aprobate de Guvern.

„În RM astăzi există un vid legislativ pentru anumite situații care au loc în context pandemic. De exemplu, atunci când se închide o școală, Codul Muncii nu reglementează ce se întâmplă cu relația de muncă, dacă un părinte este obligat să stea acasă și să îngrijească de copil. De aceea noi acordăm zile libere salariaților în cazul suspendării temporare a procesului educațional în regim fizic, cu acordul angajatorului și, de asemenea, cu subvenționarea de către stat a acelor zile libere, care vor beneficia de o indemnizație specifică, plătită de angajator sau subvenționată de stat, parțial sau integral, în funcție de nivelul salarial al angajatului respectiv. Felul în care în mod practic această subvenționare se va întâmpla urmează să fie definit rapid prin mecanismele pe care acum le discutăm împreună cu agențiile statului, angajatprii și sindicatele”, a subliniat ministrul.

De asemenea legislația muncii nu este foarte clară în privința șomajului tehnic, acelei situații în care o întreprindere, o firmă trebuie să se închidă din cauza restricțiilor sau din cauza unei situații economice defavorabile, pentru că pandemia nu înseamnă doar restricții, înseamnă și probleme cu aprovizionarea cu materii prime. Aceste situații sunt reglementate doar pe ceea ce ține de dimensiunea economică. Noi introducem și reglementarea șomajului tehnic în caz de stare de urgență în sănătatea publică, în care nu oferim acea limită de 4 luni, pentru că nu știm cât timp poate să fie șomajul în caz de stare de urgență în sănătatea publică. De asemenea, foarte important, prevedem expers la subvenționarea șomajului tehnic integral, nu doar a impozitelor și taxelor pe șomajul tehnic, cum a fost până acum. Guvernul va stabili mecanismul prin care va plăti șomajul tehnic integral, din bugetul de stat”, a punctat Marcel Spatari.

„Măsuri de subvenționare a locurilor de muncă în RM au existat, dar ele au fost foaret modeste. În bugetul de stat pentru anul 2021 au fost prevăzute 200 de milioane de lei pentru măsuri de subvenționare a locurilor de muncă, în care intra inclusiv și rambursarea impozitelor și taxelor pe șomajul tehnic. Din motive obiective, gradul de absorbție a acestor resurse este foarte scăzut, mai puțin de jumătate de procent din banii alocați de Guvern au fost de fapt absorbiți, adică întreprinderile au putut să absoară mai puțin de 1 milion de lei. Vrem să deblocăm acest proces, pentru ca banii să ajungă la cei care au nevoie de ei, pentru a păstra locurile de muncă”, a mai precizat acesta.

O altă prevedere propusă spre introducere în Codul Muncii este introducerea „regimului de activitate redusă. „Este un regim în care, pentru a evita pierderea locurilor de muncă, angajatorii, de comun acord cu salariații, stabilesc un timp de muncă redus, pentru un anumit număr de salariați, repartizând astfel scăderea activității la un colectiv mai mare și angajatorii plătesc doar timpul efectiv lucrat, timpul nelucrat, pentru ca salariații să nu piardă veniturile, fiind compensat din mijloacele bugetului de stat. Vrem să introducem posibilitatea statului pentru a acorda aceste subvenții pentru timpul nelucrat în cazul regimului de activitate redusă, scopul fiind păstrarea locurilor de muncă”, a specificat Spatari.

Ultimul punct introdus în proiectul de modificare a Codului Muncii este o garanție pentru salariați, pentru implementarea măsurilor speciale în situații de stare de urgență în sănătatea publică sau în alte situații, de asediu sau de război. „Este vorba despre zile libere pentru implementarea unor măsuri privind asigurarea securității protecției vieții și sănătății populației, iar vaccinarea este o astfel de măsură. Acest nou articol în Codul Muncii prevede posibilitatea Guvernului de a oferi zile libere în caz de vaccinare, cu subvenționarea acestor zile libere, astfel încât costul zilelor libere să nu fie pus integral pe umerii angajatorilor, iar pentru situațiile când salariile sunt mai mici decât media pe economie, costul să fie preluat integral de către stat. La implementarea practică a suvbenției lucrăm împreună cu agențiile statului și tot procesul este într-o continuă consultare dinamică. În fiecare zi avem discuții cu mediul de afaceri și sindicatele vor interveni în procesul de consultare la faza ulterioară, în Parlament”, a punctat ministrul Muncii.

Urmăriți conferința integral, pe UNIMEDIA:



Pub