Viețile captivante ale două lidere sovietice care au schimbat rolul și poziția femeii în URSS

Recent, pe rafturile librăriilor de la noi, a apărut romanul „Ard pădurile”, semnat de scriitoarea și jurnalista Paula Erizanu. Acest volum reprezintă o colecție de secvențe curioase, intime și provocatoare din viețile a două femei care și-au lăsat soții, casele confortabile și activitățile caritabile ca să devină revoluționare și să scrie istorie în URSS. 

Acest articol face parte din rubrica „O carte pe săptămână”, realizată în colaborare cu Librăria Cărturești. Ne propunem să citim săptămânal câte o carte și să-ți povestim pe scurt despre aceasta, să te inspirăm, informăm și să-ți facem poftă de lectură. Descoperim lumea cărților împreună!
Cartea din această săptămână se numește „Ard pădurile”, de Paula Erizanu, pe care o găsești la Cărturești

Perioada sovietică are tot atâtea necunoscute câtă propagandă a răspândit de-a lungul anilor. Am auzit de multe ori despre bărbații puternici, liderii acelei perioade, însă de foarte puține ori sau doar în șoaptă s-a vorbit despre femeile care au adus schimbarea. Și pentru că am vrut să aflăm mai multe despre procesul de documentare și cum a venit ideea acestui roman, am discutat cu Paula Erizanu.  

„Era centenarul revoluției ruse în 2017 și, ca jurnalistă, încercam să găsesc idei de articole care ar vorbi despre aspectele mai puțin cunoscute ale acestui eveniment. M-am gândit că nu prea văzusem nimic despre rolul femeilor revoluției ruse și-am început să pun întrebări pe ici, pe colo. La o cină în familie, tata mi-a povestit că a aflat de Aleksandra Kollontai, prima femeie-ministru din lume, de la străbunica mea. Teoria Alexandrei că: sexul trebuie să fie la fel de simplu ca un pahar de apă pe care îl bei când ți-e sete – era un fel de sperietoare morală. Am fost surprinsă să descopăr ideile astea care în vest au circulat abia din anii 60-70, în Rusia – mai mult de 50 de ani mai devreme”, povestește autoarea.

Pe parcursul documentării, a identificat patru femei cu istorii captivante. Cu toate acestea, s-a oprit la două: Alexandra Kollontai – prima femeie din lume care a ocupat o funcție de ministră și singura femeie din guvernul lui Lenin. Datorită muncii sale, URSS a fost prima țară din lume care a legalizat avortul, a acordat statut legal copiilor născuți în afara căsătoriilor, a simplificat procesul de divorț, a decriminalizat homosexualitatea) și Inessa Armand – directoarea Jenotdelului (Institutul Femeilor din Rusia); a deschis centre pentru îngrijirea copiilor pe lângă fabrici cantine.

Și a început să le pășească pe urme: le-a citit biografiile, jurnalele, textele semnate de ele. Așa le-a cunoscut și le-a aflat intimitățile și aspirațiile. „Cercetându-le atât viețile publice, cât și cele private atât de aventuroase, cu parteneri mult mai tineri decât ele, mi s-au părut niște personaje în căutarea unei autoare. M-am gândit că, împărtășindu-le multe dintre ideile politice, dar totodată având avantajul celor 100 de ani de diferență dintre noi, care au arătat atât părțile reformatoare și modernizatoare, cât și părțile odioase ale Uniunii Sovietice, aveam un sentiment contradictoriu față de ele — iar conflictul alimentează literatura”, recunoaște Paula. 

Cartea este o biografie aranjată, cu implicarea subtilă a autoarei. „Mi s-a părut prea spectaculoasă viața acestor femei ca să inventez un episod major. Mi-am luat însă licență artistică la nivel de limbaj — a fost important pentru mine să nu sune prea propagandistică cartea, să lase mai multe porți de interpretare deschise. Pornind de la detalii intime din scrisorile sau jurnalele lor, a trebuit să umplu și golurile — ceea ce nu se știe despre ele — de dragul poveștii. Pentru a face personaje vii”, explică autoarea, care a documentat subiectul și a scris despre acesta mai mult de doi ani.

Paula susține că „Ard pădurile” este doar primul volum, iar în următorul va încerca să răspundă la întrebarea care o sâcâie: oare putem învăța ceva din experiența celor două femei? Oare putem evita ca idealismul și bunele intenții să nască monștri? „Întrebarea mi se pare cu atât mai relevantă, cu cât ideile de stânga, precum și feminismul, sunt, în vest cel puțin, parte din mainstream deja”. 

Paula Erizanu este scriitoare și jurnalistă din Chișinău, dar stabilită în Londra. A scris despre protestele din 2009 în cartea ei de debut „Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o”. A scris poezii, a participat la festivaluri literare, a semnat mai multe articole pentru publicații internaționale cunoscute. În 2019, a fost nominalizată la premiul Jurnalista de cultură a anului în cadrul competiției britanice Words by Women. Iar dacă vrei să o întâlnești și să-i adresezi întrebări despre carte o poți face chiar în această joi, 30 septembrie, la 18:15, la Librăria din Centru

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.