Averea Patriarhiei. Proprietățile celei mai influente instituții din Georgia
Patriarhia Georgiei se bucură de încrederea a 83% din populație, fiind cea mai influentă și mai bogată asociație religioasă din țară. Dar și cea mai închisă instituție.
În ultimii 25 de ani, biserica s-a implicat activ în viața politică și economică a Georgiei. De la începutul anilor `90, după ce Georgia și-a declarat independența, Biserica și-a recăpătat nu doar influența, ci și proprietățile deținute în secolele XIX-XX.
Revista Indigo, cu sprijinul Open Society Foundation din Georgia, a studiat, timp de un an, proprietățile Patriarhiei.
În proiectul AvereaHYPERLINK „http://sapatriarqoskapitali.documenti.ge/content/ka/1/1” Patriarhiei a colectat și analizat cinci mii de acte din registrul public. E unul dintre cele mai ample studii la acest subiect.
Principalul lucru pe care a reușit să-l afle Indigo din sutele de acte descoperite:
– averea Bisericii Ortodoxe a Georgiei a crescut constant după prăbușirea URSS;
– Patriarhia deține terenuri cu o suprafață totală de 62,7 km pătrați, aproape egală cu suprafața orașului Batumi;
– Patriarhia a primit de la stat și persoane fizice, cu titlu gratuit, 96% din terenuri în proprietate și pentru utilizare temporară;
– din 2002 până în prezent, Patriarhia a primit peste 285 de milioane de lari din bugetele centrale și locale;
– Biserica e condusă de 47 de membri ai Sinodului, dintre care 41 sunt implicați în activități de afaceri ale Patriarhiei. Majoritatea membrilor Sinodului dețin averi substanțiale;
– Patriarhia are 40 de companii, acțiuni în alte patru companii și 105 ONG-uri;
– Principala sferă de activitate a Patriarhiei și a ONG-urilor sale este Educația, deși are și activități asociate cu importul de produse petroliere și producere de alcool.
Legislație
Relațiile dintre stat și Biserica Ortodoxă a Georgiei sunt reglementate de un Acord constituțional, aprobat de Parlamentul Georgiei pe 22.10.2002.
În Georgia, acest document e al doilea cel mai important act juridic după Constituție. Acordul egalizează Biserica Ortodoxă în drepturi cu statul și îi oferă privilegii incomparabile cu ale altor comunități religioase.
Documentul a provocat multiple critici din partea Comisiei de la Veneția. În concluzia Comisiei de la Veneția se spune că statutul constituțional al acordului dintre stat și biserică contravine principiilor unui stat secular.
Și asta nu e tot. Parlamentul nu poate nici să anuleze documentul, nici să facă cele mai mici modificări în el. Conform legii, chiar dacă trei cincimi toți deputații ar vrea să facă schimbări, va fi totuși imposibil, deoarece cea mai mică schimbare necesită consimțământul Bisericii. În Georgia, e mult mai ușor să schimbi Constituția decât acest Acord.
Din 1995, Constituția Georgiei a fost schimbată de 33 de ori. Și în prezent există un proces de reînnoire radicală a acesteia.
Ce privilegii oferă Acordul constituțional Bisericii Ortodoxe a Georgiei?
Impresionante. De exemplu, Biserica e scutită de impozite. Conform Acordului, „tot ce produce Biserica, livrarea produselor, dar și proprietățile și terenurile pentru uz non-economic sunt scutite de impozite”. Aceasta înseamnă, inclusiv, impozite pe venit, taxe pe valoarea adăugată și impozite pe proprietate.
Biserica este un partener exclusiv al statului în Educație, statul fiind obligat să ajute instituțiile de învățământ ale Bisericii să funcționeze. Documentul mai prevede că studiul unui subiect religios la școală este benevol, dar pregătirea curriculumului, schimbările în acesta, numirea profesorilor și concedierea lor au loc cu participarea Bisericii.
Un alt privilegiu important este că șeful Bisericii Ortodoxe este o persoană inviolabilă. Deci, e imposibil să-l aduci pe Ilie al II-lea în fața justiției sau să-l arestezi atâta timp cât e patriarh. Conform Constituției, încă o persoană are acest drept – șeful statului.
Acordul prevede și faptul că statul recunoaște ca proprietate a Bisericii mănăstirile, templele, rămășițele lor și terenurile pe care se află. Definiția vagă „terenurile pe care se află” oferă bisericii posibilități de manevră. De exemplu, Patriarhia primește de la stat pășuni, pajiști, terenuri arabile și păduri, în vecinătatea cărora există o biserică, care ocupă ea însăși câteva sute de metri pătrați.
Nici una dintre celelalte confesiuni nu are astfel de privilegii.
De ce Biserica preia proprietatea statului?
Reprezentanții Guvernului și Patriarhiei explică în declarațiile oficiale că fondurile bugetare și terenurile transferate Bisericii sunt compensații pentru daunele pe care Biserica le-a suferit în secolele XIX-XX – mai întâi din cauza Imperiului Rus, apoi din cauza URSS. Aceste proprietăți au fost returnate Bisericii timp de 27 de ani după prăbușirea URSS și de independență a Georgiei.
Faptul că statul și-a asumat responsabilitatea și compensează Bisericii prejudiciul adus nu doar în perioada sovietică, ci și din perioada prerevoluționară, ridică suspiciuni vagi. Conform datelor Comisiei Arheologice Caucaziene, până în 1860, Biserica Ortodoxă era cea mai mare organizație feudală și deținea proprietăți și teritorii impresionante – mănăstiri, bijuterii, 700 mii de hectare de teren.
Despre ce fel de daune concrete este vorba?
Nimeni nu cunoaște asta. Conform Acordului constituțional adoptat în 2002, urma să fie creată o comisie specială pentru a determina valoarea exactă a daunelor. Această comisie s-a reunit de mai multe ori, dar nu a stabilit valoarea daunelor. În consecință, până în prezent, nu se știe în ce temei guvernul transferă anual bani Bisericii, cât mai trebuie să transfere și cât timp va continua acest proces.
Încă în 1990, Patriarhia și-a returnat toate clădirile de cult, naționalizate de guvernul sovietic.
În 2002, după încheierea acordului, 6270 de hectare de teren au fost reînregistrate pe numele Patriarhiei, aceasta primind cel puțin 285 de milioane de lari din Trezoreria statului.
Care-i procedura de transfer a terenurilor către Biserică?
Transferarea terenurilor în proprietatea Bisericii Georgiei a început pe când la conducere era „Mișcarea națională” și are loc după cum urmează: președintele emite un ordin, apoi Ministerul Economiei întocmește un contract de cumpărare, iar un reprezentant al Patriarhiei cumpără proprietatea la preț simbolic – de un lari sau un dolar. Această schemă, testată în timpul guvernării „Mișcării Naționale”, e folosită și sub „Visul Georgian”.
Majoritatea terenurilor sunt transferate Patriarhiei gratuit sau pentru utilizare temporară, durata căreia adesea nu este specificată.
Cadouri – masă de călcat și o maternitate
Și asta nu e tot. Din documentele găsite este clar că statul, pe lângă pământ și bani, oferă Bisericii și alte bunuri. Lista de cadouri este eclectică. Printre acestea se numără mese de călcat, mașini și chiar un spital.
O maternitate și o clinică de cardiologie din Tbilisi Patriarhia le-a primit în dar din partea Guvernului lui Eduard Șevardnadze; din partea Guvernului lui Mihail Saakașvili a primit zece mii de cărămizi, un sistem acustic, 80 kg de alamă; de la „Visul Georgian” a primit 32 de pălării, o busolă, o curea, pantofi, un safeu, o oală de aluminiu, două autobuze, zece mii de blocuri de tuf, etc.
25 milioane în fiecare an
În ciuda faptului că prejudiciul suferit de Biserica Ortodoxă nu este stabilit cu exactitate, statul transferă anual zeci de milioane de lari de la buget către Patriarhie. De la încheierea Acordului constituțional, această sumă s-a ridicat la 285 de milioane de lari.
Patriarhia subliniază în declarațiile sale că 25 de milioane de lari primiți anual de la stat este o compensație pentru daunele cauzate Bisericii de către Imperiul Rus și guvernul sovietic, iar Biserica folosește acești bani pentru activități sociale și sfera educațională.
Nu există informații deschise despre modul în care Biserica folosește exact acești bani. Statul nu controlează în ce scopuri Biserica cheltuiește banii primiți. Serviciul de Audit de Stat, în conformitate cu propriul său statut, nu are dreptul să verifice activitățile financiare ale Patriarhiei.
Studiul arată clar că Biserica primește cea mai generoasă finanțare și cele mai mari alocări de teren în momentele, când în țară există o situație politică sau socială dificilă. În așa mod autoritățile încearcă să obțină loialitatea celei mai influente instituții din stat, spun experții.
Afacerile Patriarhiei
Din documentele primite de Indigo reiese că, din 1997 până în prezent, Patriarhia a fondat 40 de companii, a achiziționat o parte în alte patru companii și a înregistrat 105 ONG-uri.
Indigo a dezvăluit că principalele interese de afaceri ale bisericii sunt legate de sfera educațională. Educația este o prioritate clară a Patriarhiei. 22 de companii din 44 activează anume în Educație; cele mai multe dintre cele 105 ONG-uri sunt universități sau școli parohiale. Scopul principal al acestui sistem de învățământ alternativ este de a educa tinerii potrivit valorilor creștine.
Pe al doilea loc pe lista intereselor Patriarhiei stă agricultura, urmată de construcții, asistență medicală și mass-media.
Din actele publice reiese că una dintre companiile deținute de Patriarhie este angajată în importul și vânzarea produselor petroliere, iar alta produce băuturi alcoolice. Patriarhia deține și Clubul de Rugby Bagrat.
Nu se știe câți bani vin la buget de la aceste companii. Plătesc sau nu taxe? Dacă produsele petroliere și alcoolul sunt incluse în lista produselor bisericești, atunci, conform Acordului constituțional, acestea sunt scutite de impozitare.
Informațiile despre situația financiară a acestor companii, despre contribuțiile lor la buget nu sunt publice. Conform aceluiași Acord, statul nu verifică activitățile acestor companii și nu se știe dacă au fost detectate vreodată încălcări financiare în activitățile lor.
Cei mai bogați membri ai Sinodului
Din actele publice este clar că majoritatea celor 47 de membri ai Sfântului Sinod sunt oameni bogați. Mulți dețin terenuri imense și alte bunuri imobiliare, 41 fiind implicați în activități de afaceri ale Patriarhiei.
Președintele Sinodului, Catolicosul-patriarh al întregii Georgii, Ilia II, potrivit Registrului public, nu deține proprietăți imobiliare. În 2008, Patriarhul a oferit singura sa proprietate – un teren din Mțheta – nepotului său, Mitropolitul Dimitri de Batumi și Lazeti. În afară de Patriarh, doar cinci membri ai Sinodului, potrivit registrului, nu au proprietăți.
Material de pe Jam News
