Alianță în doi sau în trei? Viitorul Germaniei, după ultimele alegeri parlamentare

Rezultatele alegerilor federale din Germania au creat încă un puzzle complicat, iar formarea guvernului este revendicată de doi concurenți electorali. Este vorba de succesorul lui Merkel la conducerea CDU (Uniunea Creștin-Democrată), Armin Laschet, și liderul SPD (Partidul Social-Democrat), Olaf Scholz. Ultimii au în noul legislativ 206 voturi, față de CDU, care are 196. Totuși, există mai multe combinații prin care poate fi creată o coaliție.

Pentru că au obținut cele mai multe mandate, social-democrații pot fi considerați câștigătorii alegerilor. O fac pentru prima dată după anul 2005, când Angela Merkel îi învingea pentru prima dată, lucru care urma să se întâmple încă de 3 ori (2009, 2013 și 2017). Însă, victoria lor nu ar însemna automat numirea liderului în calitate de cancelar, deoarece este nevoie de formarea unei coaliții care să aibă minim 368 de voturi.

Combinațiile

Cea mai logică combinație este cea care a numit-o pe Angela Merkel cancelară din 2013 încoace. Este vorba de coaliția dintre CDU/CSU (blocul lui Merkel) și social-democrați. Evident, în acest scenariu, social-democrații ar putea pretinde la conducerea guvernului, care ar primi susținerea a 402 din cei 735 de membri ai Bundestagului.

Această coaliție însă ar însemna că CDU ar fi partenerul secund al social-democraților și ar inversa situația de până acum. Ar fi și o lovitură pentru orgoliul CDU și este un scenariu mai puțin probabil.

În joc mai sunt și alte două combinații. Este vorba de combinațiile dintre social-democrați, Partidul Verzilor și FDP (Partidul Liberal), care ar aduna 416 mandate, și cea dintre CDU/CSU cu verzii și FDP, care ar avea în total 406 mandate. Viitorul cancelar ar putea fi cel care reușește să convingă cele două partide mai mici să intre cu ei în coaliție – Armin Laschet sau Olaf Scholz.

Ce viziuni au aceștia

Armin Laschet este văzut ca un succesor al politicilor promovate de Angela Merkel, doar că nu este la fel de ferm ca fosta cancelară. De exemplu, Laschet este ceva mai indulgent față de Ungaria și Polonia, care în ultimii ani au mai multe derapaje antidemocratice.

Tot pentru relații bune se pronunță și în privința Chinei. Anterior, Lachet era acuzat că este slab în privința relației cu Rusia, deși, mai recent, a avertizat că „Moscova va fi vizată de sancțiuni dacă va folosi Nord Stream 2 ca o armă geopolitică”.

Laschet a fost criticat și pentru ezitările sale în domeniul ecologiei și schimbărilor climatice. Potrivit adversarilor politici, pe când era prim-ministru al unui land german, candidatul la funcția de cancelar nu a promovat suficient extinderea producției de energie electrică eoliană. În schimb, a extins termenul de închidere a trei centrale electrice pe bază de cărbune până în 2038, verzii solicitând ca acest lucru să se întâmple până în 2030.

Candidatul din partea CDU susține ca președintele Comisiei Europene să fie ales direct de cetățenii UE. Este în general un promotor al prieteniei cu Franța, vizitându-l de mai multe ori pe președintele Emmanuel Macron.

Totodată, acesta a numit retragerea trupelor occidentale din Afganistan în 2021 ca fiind „cea mai mare lovitură a NATO de la fondare”.

Chiar dacă e de la alt partid, Scholz este și el poziționat ca un succesor veritabil al Angelei Merkel, lucru afirmat chiar de el. În perioada pandemică, acesta a deținut funcția de ministru de finanțe și vicepremier. În propriul partid, Scholz este văzut ca membru al taberei moderate.

Acesta este poreclit „Scholzomat” din cauza că răspunde „ca un robot” la întrebări. „Este tipul de politician care gândește bine, dar comunică prost”, l-a caracterizat publicația Der Spiegel.

În privința relațiilor cu Rusia, acesta spune că optează pentru discuții cu Kremlinul, dar consideră „o mare problemă” anexarea Crimeii, care alimentează tensiunile cu Ucraina. „Avem nevoie de politici care revitalizează OSCE, CSCE și Uniunea Europeană. Vreau să adaug că Rusia și alte țări trebuie să accepte odată că integrarea europeană va continua”, a spus acesta într-un interviu pentru DW.

În privința politicii imigraționiste, Scholz a adăugat că ar trebui create posibilități ca migranții să fie în siguranță și în țările vecine zonelor de conflict, care ar trebui, potrivit lui, „să fie guvernate ca în Germania”. Scholz a mai spus că unii migranți care încalcă legea din Germania trebuie deportați.

Scrie despre politică într-un mod unic în Moldova - neserios, serios! Nu-i prea scapă nimic din actualitate și știe să o explice pe limba tuturor.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.