Anii ‘70 ai secolului trecut erau anii dictaturii sovietice, când lansarea repertoriului unei formații sau interpret trebuia aprobat de consiliile artistice ale instituțiilor culturale.
În acest deceniu, numărul de interpreți și varietatea repertoriului lor era mult mai mică față de anii următori. Din acest motiv, fiecare piesă nouă era îndrăgită și ascultată de sute de ori.
Înainte să citești articolul, apasă pe „play” pe playlistul ce conține toate piesele despre care urmează să afli detalii interesante:
Pe fondul obligației de a cânta despre viața frumoasă în comunism, anii ‘70 erau dominați de fenomenul formației Noroc. Deși aceasta fusese desființată în 1970 printr-un ordin al ministrului Culturii de atunci, melodiile trupei erau în continuare ascultate și fredonate de melomani. Două dintre piesele acestei trupe, „Cântă un artist” și „De ce plâng chitarele”, au intrat în topurile internaționale din Marea Britanie. În 1974, când trupa se reunește sub noua denumire de „Contemporanul”, aceasta devine o adevărată pepinieră de nume notorii.
Moldova.org a vorbit cu mai multe persoane pentru a vedea ce piese erau ascultate și îndrăgite în această perioadă. Mai jos găsiți unele din ele, pe care le-am putut găsi prin colțurile internetului.
Noroc – „De ce plâng chitarele”
Legendara formație Noroc a fost înființată în 1966, care interpreta piese în stil folk şi pop-rock. În 1968, la casa de discuri „Melodia” din Moscova, apare primul disc al formației, care conține piesele „De ce plâng chitarele” şi „Cântă un artist”. Melodiile au devenit hituri în URSS, fiind un suflu nou în lumea muzicii din spațiul sovietic. Trupa are mai multe în turnee, unde biletele sunt vândute cu mult înainte de data spectacolului. Cântecele formației deveneau adevărate șlagăre și toată lumea le știa pe de rost, deși erau interpretate în limba română. „De ce plâng chitarele” (muzică: Mihai Dolgan, versuri: Efim Crimerman) cunoaște rapid popularitate și devine una din cele mai vestite piese ale formației. În 1970 ajunge în Top 10 Internațional în Marea Britanie.
Noroc – „Cântă un artist”
Formația Noroc a fost desființată „pentru lipsa disciplinei, promovarea unor valori artistice de slabă calitate, lipsa ținutei scenice și absența unei sănătoase orientări ideologice”. Cu toate acestea, Noroc a devenit un simbol al anilor ‘70. Piesa „Cântă un artist” era în continuare cântată, ascultată și îndrăgită de oamenii din tot spațiul fostei URSS. În anul 1969, piesa „Cântă un artist” a figurat mai mult timp printre primele zece melodii din topurile britanice.
;
Ion Suruceanu și Contemporanul (Noroc) – „În grădina lui Ion”
În luna mai 1974 s-a permis reîntregirea formației Noroc, dar sub un alt nume. Atunci apare „Contemporanul”. Trupa îi includea la început pe Mihai Dolgan, frații Cazacu, Valentin Goga, Lidia Botezatu și Ion Suruceanu. În anii ‘70 melodia „În grădina lui Ion” în interpretarea lui Ion Suruceanu (aranjament muzical: Mihai Dolgan pe versuri populare) devenise un hit – putea fi auzită pe ringurile de dans din parcuri și era cântată practic la toate sărbătorile de familie de la noi.
Contemporanul (Noroc) – „Primăvara”
„Îmi șoptește inima, inima, inima / Simte că-i aproape primăvara”. Nu știu dacă era cineva la mijlocul anilor ‘70 care să nu cunoască melodia interpretată de Lidia Botezatu și Mihai Dolgan. Piesa a fost scrisă de compozitorul Mihai Dolgan și poetul Andrei Strâmbeanu și a fost lansată prin 1974-75, cucerind instant inima ascultătorilor. În 1977, când a apărut primul disc gigant al trupei „Contemporanul”, șlagărul anului devine piesa „Primăvara”. Ulterior, prin anii 80, piesa a intrat și în repertoriul Sofiei Rotaru.
&
Ștefan Petrache – „Ce aș fi fost”
Cei care au prins anii ‘70 cred că nu și-i pot închipui fără vocea inconfundabilă a lui Ștefan Petrache. În această perioadă Petrache a fost solist al Orchestrei de estradă și simfonică a TeleRadio Moldova (1974-1975), al formațiilor vocal-instrumentale „Orizont” (1977) și „Contemporanul” (1978-1981). Mereu îmbrăcat la costum și cu papion în stilul lui Joe Dassin, ținuta lui artistică, prestația scenică și vocea irepetabilă au cucerit publicul din acea perioadă. „Ce aș fi fost” a apărut în anul 1978, piesa fiind semnată de Ștefan Petrache pe melodia lui Valentin Dînga. În 2015 postul național de televiziune a difuzat o serată de creație dedicată lui Ștefan Petrache, care a purtat genericul piesei „Ce aș fi fost”.
Maria Codreanu – „Căderea frunzelor”
Maria Codreanu era una din cele mai îndrăgite cântărețe din anii ‘70 ai secolului trecut. Din puținele informații pe care le-am putut găsi am aflat că melodia pentru piesa „Căderea frunzelor” a fost compusă de Ion Aldea Teodorovici, pe când acesta își făcea serviciul militar. Fratele său, Petre Teodorovici, și poetul Simion Ghimpu i-au trimis versurile într-un plic, iar el a compus melodia.
Victoria Tcacenco, lectoră la Academia de Muzică și Arte Plastice, spune despre Maria Codreanu că era foarte cunoscută în acele vremuri. „Avea toate capacitățile unei vedete, foarte frumoasă și cu o voce bună” spune ea.
Anastasia Lazariuc – „Seară albastră”
„Seară albastră” este una din piesele de debut ale Anastasiei Lazariuc, cu care a evoluat pentru prima dată pe scena mare în 1977. Piesa este semnată de regretații Ion și Petre Teodorovici pe versurile lui Anatol Ciocanu. Melodia „Seară albastră” a devenit un adevărat șlagăr și este cunoscută și acum de oameni de toate vârstele.
Sofia Rotaru – „Crede-mă” (1978)
După absolvirea școlii medii de muzică din Tiraspol, Ion Aldea-Teodorovici a fost înrolat în armata sovietică în orașul Zaporojie, unde a devenit artilerist. L-a salvat de manevrele militare un general ucrainean, mare amator de jazz. Acesta auzise întâmplător la radio, în cadrul emisiunii pentru ostași, cântecul „Crede-mă, iubire”, interpretat de Sofia Rotaru și semnat de tânărul compozitor Ion Aldea-Teodorovici. Piesa a devenit cunoscută publicului și în interpretarea lui Ștefan Petrache, care a fost autorul versurilor.
Nina Crulicovschi – „Cu numele tău”
Piesa „Cu numele tău” (text de Dumitru Matcovschi, melodie compusă de Ion Aldea-Teodorovici) cântată de Nina Crulicovschi a devenit populară imediat ce a fost lansată. Nina Crulicovschi povestea că a înregistrat melodia în februarie 1979 și că a înregistrat-o practic dintr-o dublură. Această piesă i-a și marcat destinul artistic. „Ascultam și nu realizam, ca peste 2-3 zile acest cântec să împânzească republica. Se auzea din orice geam. Așa am devenit cunoscută”, spunea interpreta. Melodia cu vocea Ninei Crulicovschi a făcut parte din coloana sonoră a spectacolului „Tata” de Dumitru Matcovschi, care a înscris o pagină importantă în evoluția teatrului național.
Mondial – „Primăvara”
Din lista pieselor ascultate în ‘70 nu putea să lipsească trupa românească Mondial. „Mondialul îl auzeam numai la radio, practic în fiecare zi. Să cânți muzică pe versuri de Eminescu, Alecsandri era interzis, așa era ideologia. Mondial cânta Topîrceanu, Eminescu, la noi era altă situație, absolut”, povestea chitaristul formației Noroc Alexandru Cazacu. Pe data de 31 iulie și pe 1 august 1970, la Teatru de vară din Chișinău au avut loc două concerte ale formației românești, la care au participat peste 10 mii de oameni. Oamenii veniseră la concert cu pancarte „Mondial. România. Patria Mamă. Unire”. Un batalion de miliție cu bastoane au lovit dur în spectatori pentru a-i împrăștia.
Iată una din cele mai populare piese cântate de Mondial care au devenit adevărate hituri.
Savoy „Domnișoară”
„Domnișoară, domnișoară / Stoluri peste crânguri zboară”. Melodia „Domnișoară” aparține formației românești Savoy. Lansată în 1977, piesa a devenit repede cunoscută și de cetățenii din RSS Moldovenească care locuiau pe malul Prutului și recepționau undele de radio din țara vecină. Savoy, cea mai longevivă formație de muzică ușoară românească, și-a avut debutul la începutul anilor ’60 sub denumirea de Stelele 23 și a activat până la finele anilor ‘80. Piesele cadențate, amintind ușor de muzica grecească și cântate în limba română, erau memorate ușor de tinerii din acele vremuri. Abia la începutul anilor ‘90 fanii de pe malul stâng al Prutului au avut ocazia să meargă la concertul trupei Savoy la Chișinău și să-l vadă în carne și oase pe solistul Marian Nistor.
&
În următorul articol, Moldova.org va încerca să afle cele mai populare melodii în limba rusă și alte hituri internaționale îndrăgite de moldoveni în anii ‘70.
Foto: via-era.narod.ru (poza făcută la Moscova, după desființarea formației. În imagine: Boris Erșov, Mihai Dolgan, Dmitri Kuțela, Alexandru Cazacu, Lidia Botezatu, Veaceslav Stadnicenko).
