Linkuri accesibilitate

CEDO: Rusia l-a asasinat pe Litvinenko – ce spune presa rusă


De la stânga la dreapta: Aleksandr Litvinenko, Vladimir Putin și unul din agenții FSB acuzați de asasinarea lui Litvinenko la Londra, Andrei Lugovoi, decorat ulterior de Putin.
De la stânga la dreapta: Aleksandr Litvinenko, Vladimir Putin și unul din agenții FSB acuzați de asasinarea lui Litvinenko la Londra, Andrei Lugovoi, decorat ulterior de Putin.

In afară de mult așteptatul discurs al lui Joe Biden în fața Adunării Generale a ONU, se poate spune că principalul subiect astăzi în presă este verdictul Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a decis marți 21 septembrie că Rusia l-a asasinat pe fostul agent FSB Aleksandr Litvinenko.

Litvinenko a fost asasinat în 2006 la Londra, unde el, devenit agent dublu, obținuse azilul politic. Poliția britanică a stabilit că el a fost otrăvit cu izotopul de poloniu 210, o foarte primejdioasă substanță radioactivă.

Rusia nu și-a recunoscut implicarea, dar 12 ani mai târziu, în 2018, un alt fost agent FSB, Serghei Skripal, devenit și el agent dublu și ajuns în Marea Britanie, avea să fie la rândul lui otrăvit, de astă dată cu agentul chimic noviciok, în orașul Salisbury. Spre deosebire de Litvinenko, Skripal avea să supraviețuiască, însă o femeie britanică a murit, otrăvită accidental cu noviciok.

CEDO a decis ieri că în cazul lui Litvinenko, Putin știa totul și că și-a dat acordul pentru asta, sau chiar a ordonat operațiunea.

In Rusia, presa se arată mai degrabă discretă cu aceste știri, dar Kommersant scrie totuși că simultan cu verdictul CEDO în cazul Litvinenko (din 2006), poliția britanică a inculpat ieri un al treilea agent rus în cazul otrăvirii lui Skripal (în 2018).

The Times precizează că cei trei ruși implicați în otrăvirea eșuată a lui Skripal nu sunt din FSB, ca în cazul lui Litvinenko, ci agenți ai serviciilor secrete ale armatei ruse, așa-numitele GRU (despre care am mai scris pe larg aici).

Presa britanică preia, desigur, pe larg subiectul, care a dus din 2006 la deteriorarea relațiilor dintre Londra și Moscova, niciodată reparate de atunci. The Guardian scrie că CEDO, care depinde de Consiliul Europei, a confirmat întru totul concluziile poliției și justiției britanice, inclusiv stabilind numele celor doi făptași, otrăvitorii lui Litvinenko, care i-au turnat acestuia poloniu în ceai, agenții FSB Andrei Lugovoi și Dmitri Kovtun. Curtea a mai conchis că Rusia, membră a Consiliului Europei ca și Marea Britanie, nu a făcut nimic pentru a contesta concluziile indubitabile ale anchetei britanice.

Cum o amintește în Spania El Pais, după asasinarea lui Litvinenko la Londra, unul din cei doi agenți FSB acuzați de crimă, Andrei Lugovoi (cf. foto, în dreapta) s-a convertit în deputat în Parlamentul rus pentru Partidul Liberal Democrat al ultranaționalistului Vladimir Jirinovski, căpătând astfel o foarte utilă imunitate parlamentară.

În 2015, Putin i-a acordat lui Lugovoi o medalie pentru „servicii aduse patriei”.

Ce spune presa rusă

Lenta.ru precizează pentru cititorii ruși că Rusia este acum condamnată să-i plătească văduvei lui Litvinenko, Maria Anna Carter, care a inițiat procesul la CEDO, o compensație de 100.000 euro, precum și 22.500 euro cheltuieli de judecată, dar tot Lenta.ru precizează că purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat cu totul acuzațiile și validitatea verdictului, cu toate că Rusia este supusă autorității CEDO.

Acuzații fără temei” îl citează la rândul său Izvestia pe Peskov, în vreme ce Nezavisimaia Gazeta, cotidian de opoziție mult mai afirmat decât Izvestia, estimează că noi sancțiuni occidentale plutesc acum deasupra Rusiei din pricina noilor evoluții și dezvăluiri în cazurile Litvinenko și Skripal.

Cotidianul Kremlinului, Rossiiskaia Gazeta, se mulțumește însă să o citeze pe purtătoarea de cuvânt a ministerului de externe, Maria Zaharova, care spune că singura apreciere de luat în considerare după verdictul CEDO va fi cea adusă de procuratura generală a Rusiei.

În acest timp, în Italia, La Repubblica, revenind la alegerile rusești pentru Duma, scrie despre acei comuniști care nu recunosc victoria strivitoare a partidului puterii în scrutinul de duminica trecută și care vor să conteste asta prin toate mijloacele posibile. (Am mai scris aici despre cum, după ce tabăra Navalnîi a fost redusă la tăcere cu forța de structurile puterii, Partidul Comunist (KPRF) rămâne acum ultima formă organizată de potențială rezistență în fața lui Putin.)

O opoziție ineficace, de altfel: cum o rezumă Novaia Gazeta, anunțând rezultatul final al numărării voturilor, partidul Kremlinului Rusia Unită (Единая Россия) a primit 324 de mandate în Duma de stat, din 450, ceea ce îi asigură o majoritate de peste două treimi, suficientă pentru a introduce orice lege și a modifica Constituția.

Nici o leghe sub mări: scandalul submarinelor franceze

În cazul conflictului diplomatic dintre Franța pe de o parte, Statele Unite și Australia pe de alta, în chestiunea contractului pentru construirea unor submarine anulat fără preaviz (o „lecție de Realpolitik”, cum o definește în Germania Frankfurter Allgemeine Zeitung), Franța a primit un sprijin neașteptat din partea fostului premier al Australiei, Kevin Rudd, care spune întrun comentariu pentru Le Monde că decizia propriului său guvern agravează în realitate tensiunile strategice din Asia de Sud-Est.

Apoi, cum o pune în această dimineață același Le Monde în prima pagină, Parisul a obținut și sprijinul instituțional al UE, care a cerut Australiei să prezinte scuze oficiale pentru felul în care a fost tratată Franța.

Libération, prin vocea corespondentului de la Bruxelles Jean Quatremer, își pune chiar întrebarea dacă nu cumva această „palmă dată Parisului de către Sydney, Washington și Londra” nu este de fapt o șansă istorică pentru apărarea europeană. Mai ales, cum o amintește cotidianul stângii intelectuale pariziene, că asta vine în ajunul președinției franceze a Uniunii Europene, în prima jumătate a anului viitor, 2022.

Altfel zis, încheie analiza din Libération, „în cele din urmă Joe Biden a dat o mare mână de ajutor integrării politice a vechiului continent”.

Kadîrov: în Cecenia nu există „cocoși”

Una din cele mai baroce reacții la discursul lui Joe Biden de la ONU a fost însă cea a liderului Ceceniei, autocratul protejat de Kremlin Ramzan Kadîrov, care, comentând îndemnul lui Biden de a face sa fie respectate drepturile persoanelor LGBT, a spus că în Cecenia nu exista asemenea oameni.

In discursul său de ieri de la ONU, Biden a cerut ca drepturile LGBT să fie respectate oriunde pe planetă, "din Cecenia până în Camerun", numind cele două locuri unde represiunea împotriva minorităților sexuale este cea mai severă. (Am mai scris aici despre persecuția totală și fără precedent la care sunt supuse minoritățile sexuale în Cecenia, sub ochii nepăsători ai autorităților ruse.)

Kadîrov a spus însă, după discursul lui Biden, potrivit cotidianului rus Kommersant, că în Cecenia nu există "cocoși" (петухи), folosind un termen argotic rusesc pentru homosexuali. Kadîrov l-a invitat pe președintele SUA sa meargă în Cecenia să constate absența "cocoșilor", spunând ca în loc de asta cecenii au doar "găini masculine" (вместо петухов куриные мужья), sau „masculi de orătănii”.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

XS
SM
MD
LG