„Instituția noastră apreciază această decizie ca fiind una corectă și imparţială. Considerăm că prin votarea acestei legi s-a dorit în mod voalat de a limita și îngrădi activitatea inspectorilor de integritate, în contextul în care aceștia au dat dovadă de curaj, atunci când au emis constatări și rezultate pe primele dosare pe avere de rezonanță”, se menționează într-un comunicat al ANI.
„Apreciem implicarea autorului sesizării în adresa Curții Constituționale, având în vedere că instituția noastră nu îi revine o asemenea competență. Vom continua să realizăm misiunea noastră cu respectarea cadrului legal și nu vom admite nicio ingerință în activitate, pentru a nu dezamăgi așteptările societăţii”, se mai adaugă în comunicat.
Astăzi, CC a declarat drept neconstituționale modificările la Legea ANI și la cea privind declararea averii și a intereselor personale, precum și la Codul de procedură penală.
Președinta Înaltei Curți, Domnica Manole, a explicat motivele care au stat la baza deciziei CC.
La 21 decembrie 2020, Sergiu Litvinenco, în calitate de deputat PAS, a depus la CC sesizarea cu privire la neconstituționalitatea legii ce ține de modificarea modului în care funcționează Autoritatea Națională de Integritate (ANI).
Și Autoritatea Națională pentru Integritate a criticat ultimele modificări la legea ce o vizează. „Constatăm cu regret că atenționările Autorității față de acest proiect de lege nu a fost luate în considerare, iar modificările propuse vor conduce la blocarea activității inspectorilor de integritate, prin reducerea semnificativă a instrumentelor anticorupție de care dispun și la imposibilitatea realizării pe deplin a misiunii Autorității”, se arată într-un comunicat ANI.
Potrivit noii legi, procesul de control al averii și al intereselor personale va putea fi efectuat în decursul a un an după încetarea sau expirarea mandatului, a funcției publice ori de demnitate publică. În prezent, termenul prevăzut de legislație este de 3 ani de la expirarea sau încetarea mandatului.
Totodată, în legea adoptată se menționa că, persoana care a fost supusă controlului va putea contesta actul de constatare nemijlocit în instanța judecătorească competentă pentru examinarea acțiunii în contencios administrativ. De asemenea, sancţiunea disciplinară va putea fi aplicată după rămânerea definitivă a actului de constatare, în condițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!