Un judecător are nevoie, în mediu, de 7 ore pentru examinarea unui dosar cap-coadă, iar așa cum unor magistrați le revin câte minim 4 dosare pe zi, actul justiției are de suferit. Afirmațiile aparțin Victoriei Sanduța, judecătoare în cadrul Judecătoriei Chișinău și președintă a Asociației Judecătorilor Vocea Justiției, și au fost făcute în cadrul prezentării publice a notei analitice „Volumul excesiv de muncă: Cum influențează integritatea și independența”

„Supraextenuarea judecătorilor cu un număr excesiv de dosare, peste capacitățile fizice umane, normale, duce la erori inevitabile, ceea ce face judecătorii vulnerabili în fața factorilor de decizie din sistem, susține magistrata Victoria Sanduța.

„Pot să spun din propria experiență, am examinat ordonanța de protecție, este vorba despre cererea privind eliberarea unei ordonanțe de protecție, stabilirea măsurilor de protecție pentru victimele violenței în familie, care se examinează în 24 de ore. Evident că nu examinăm și noaptea, ne străduim să ne încadrăm, de fapt, în 8 ore. Dimineața am primit cererea, am stabilit ședința, am emis citații și invitații pentru participanții la proces, pentru inspectorul de poliție, pentru avocat din oficiul Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, am stabilit data ședinței, au venit la ședință, am audiat părțile, am audiat un minor. A durat până după masă, după cae m-am retras în camera de deliberare și am emis un act motivat – o încheiere. Am ieșit și am pronunțat-o, era ora 4.30. Am avut nevoie de 7 ore și jumătate ca să examinez un dosar cap-coadă. La moment, judecătorii din Moldova examinează câte 4 dosare pe zi. Asta ar însemna că ceea ce trebuie să facă în 36 de ore ei fac în 8 ore, reduc timpul pentru un dosar de 4 ori. Dacă am calcula cât le-ar lua un dosar din timpul de lucru de 8 ore, ei ar avea la dispoziție doar 2 ore. Evident că nu se reușește. Compensează din contul zilelor de sâmbătă și duminică și din contul concediilor”, a relatat judecătoarea.

Anual, pe rolul instanțelor judecătorești din țară se examinează circa 300.000 de dosare. În 2018, circa 20% dintre dosarele pe rol au rămas restante, pentru anul următor. Publicul larg nu cunoaște acest lucru, pentru că examinează activitatea judecătorilor doar prin prisma dosarelor de rezonanță, susține magistrata.

„La moment am următorul regim de lucru: La 7.30 eu sunt la serviciu. Până la 8.20 îmi verific poșta electronică și ce a scris asistentul. De la 8.20 până la 8.30 îmi beau cafeaua. La 8.30 vine grefiera, îmi aduce poșta și o verific. Până la 9.30 mă pregătesc de ședințele de azi. Până la 15.00 sunt în ședință. Până la 17.00 am pronunțări, studiez dosarele care le pronunț, după 17.30 încep a scrie hotărâri motivate până la 21.00-22.00. Vineri mă concentrez pe dosarele în lipsa părților. Am un regim de lucru fără pauză de masă”, a relatat Livia Mitrofan, judecătoarea în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

O altă problemă enunțată este lipsa personalului și a tehnicii necesare în instanțele judecătorești. „La moment activez deja mai mult de o lună fără grefier. Activitățile pe care trebuie să le facă un grefier le face asistentul, iar activitățile pe care ar trebui să le facă asistentul, ca să scoată din sarcinile mele, ca eu să am timp să studiez legislația, le fac tot eu. Muncim 2 peroane în loc de 3 la același volum de lucru. Totodată, eu în centrul capitalei nu am calculator în sala de ședințe. Trebuie să anunț pauză să merg în camera de deliberare sau să o rog pe grefieră să facă acest lucru, în secolul 21”, a relatat Victoria Sanduța.

Ion Malanciuc, magistrat în cadrul Judecătoriei Criuleni, a enumerat etapele activității, dar și un șir de alte acțiuni și detalii, care de asemenea intră în obligațiunile judecătorilor și care necesită timp, dar și tehnică, pentru a ușura munca acestora. Totodată, sunt frecvente cazurile când apar anumite incidente procesuale sau tehnice, cum ar fi chiar și deconectarea de la energia electrică.

„Eventuala suprasolicitare a judecătorilor influențează foarte mult calitatea muncii pestate de aceștia, respectiv, aceasta în consecință duce la afectarea gradului de independență și gradului de încredere în justiție a justițiabililor”, a concluzionat Ion Malanciuc.

Un alt factor important, care influențează calitatea actului de justiție este starea psihologică a magistraților, care se confruntă cu extenuarea la locul de muncă sau fenomentul burn-out, arderea profesională. „Alături de grefieri, interacționează cu persoane agresive, care se află în situație de conflict. Judecătorii gestionează conflicte, permanent, părțile vin ambele nemulțumite în instanță și cel puțin una iese tot nemulțumită. Permanent este starea aceasta de agresivitate și negativism în instanțele de judecată”, precizează Victoria Sanduța.

„Conform unui studiu u privire la stresul profesional, realizat de profesorii de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, aproximativ 40% din judecători emit acte judecătorești în stare de depresie provocată din cauza suprasolicitării la muncă. Cifra este de două ori mai mare comparativ cu cea a populației aflate în depresie. Sunt niște cifre alarmante, deoarece starea depresivă este o tulburare de gândire, care afectează procesul de luare a deciziilor, concentrarea atenției și memoria”, a menționat Ana Nicolăieș, psiholog.

În context, aceasta susține inițiativa de creare a pozițiilor de psiholog în cadrul instanțelor de judecată, pentru a asista magistrații, grefierii și asistenții. „Ideal ar fi ca judecătorii să aibă posibilitatea unui screening psihologic o dată la o anumită perioadă sau ei să poată apela la specialiști în domeniul sănătății mentale, în momentul în care se simt suprasolicitați”, a precizat Ana Nicolăieș.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News