Curtea Constituțională a anulat o lege votată în decembrie 2020 de majoritatea PSRM+Șor. Aceasta se referă de această dată la Autoritatea Națională de Integritate. Atunci, deputații din majoritatea formată imediat după înfrângerea lui Igor Dodon la prezidențiale au votat la acel început de decembrie o serie de legi care, ulterior, au fost contestate la Curtea Constituțională. Practic majoritatea din cele ajunse la CC au fost anulate.
Dar înainte de toate, un pic de context. La începutul lunii decembrie 2020, după înfrângerea PSRM la alegerile prezidențiale, socialiștii și grup de deputați „Pentru Moldova”, din care făceau parte foști deputați PDM și actuali deputați ȘOR, votează o serie de legi. În ședințele de pe 3 decembrie și cele de pe 16 decembrie, în timp ce opoziția protesta masiv, deputații au votat o serie de legi fără a respecta procedura parlamentară. Însă multe din acestea au fost contestate practic imediat, stabilindu-se totodată și o regulă mult mai strictă în privința respectării procedurilor parlamentare.
Pentru a înțelege pe ce temei unele legi pot fi contestate, e nevoie de explicat ce înseamnă „pe fond” și „pe procedură”. De exemplu, dacă o lege este anulată de Curtea Constituțională „pe fondul cauzei”, asta înseamnă că, în esență, acea lege sau acele prevederi ale legii contravin Constituției. Dacă o lege este declarată neconstituțională „pe procedură”, se poate prezuma în unele cazuri că legea în sine este constituțională și este în conformitate cu cadrul legal, doar că ea nu a fost adoptată respectând procedura parlamentară.
Revenind la subiectul nostru, vom analiza toate legile votate de majoritatea Parlamentară PSRM+Șor în decembrie 2020 și care din ele au fost contestate, care – anulate și care încă sunt în vigoare.
Legi declarate neconstituționale:
- Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite în Republica Moldova. Legea prevedea ca limba rusă să aibă un statut de „limbă de comunicare interetnică”. În urma contestării unui grup de deputați PPDA și Octavian Țîcu, legea a fost declarată neconstituțională la începutul anului 2021. Au fost invocate atât nerespectarea procedurii parlamentare, cât și fondul cauzei – în Constituție există o singură limbă cu statut de limbă de stat este română. Restul limbilor au statut egal, prin urmare nu poate fi diferențiată nici una din ele într-un mod mai special.
- O lege cu privire la atribuțiile președintelui RM în privința gestionării Serviciului de Informații și Securitate. Conform acestei legi, SIS practic trecea în subordinea Parlamentului, fiind doar parțial păstrată în subordinea președinției. Legea a fost anulată invocând nerespectarea procedurii parlamentare.
- Anularea legii cu privire la recuperarea miliardului. Se referă la anularea unei legi care transforma cele două credite acordate de BNM în datorii de stat, achitate eșalonat pe 25 de ani. Anularea legii a stârnit criticile FMI. Însă, într-un final, a fost declarată neconstituțională pe fondul și procedura cauzei.
- Legea cu privire la farmaciile mobile. Este „legea de suflet” a Partidului Șor. Prevedea desigur existența, la fel ca și a magazinelor sociale, a farmaciilor mobile. A fost anulată pe motive de încălcare a procedurii – lipsa avizelor de la Guvern.
- Inițial s-a suspendat, iar ulterior s-a declarat neconstituțională legea cu privire la anularea vânzării Ambasadei Statelor Unite a terenului fostului Stadion Republican.
Au fost respinse următoarele sesizări:
- Dumitru Alaiba a avut câteva contestări în privința legii bugetului pe partea de politică fiscală. Curtea Constituțională a respins cererea deputatului pe motiv de formulare greșită a sesizării.
- În privința sesizărilor conexe ale unor deputați PAS și PDM, Curtea Constituțională nu s-a expus, pasând problema altor autorități, întrucât nu țin de constituționalitate. Cele două grupuri de deputați contestau modul de distribuire a bugetului pentru 2021 în favoarea localităților cu primari PSRM și Partidul Șor.
Controversate, dar încă în vigoare
- Deși, la acel moment au criticat, opoziția nu a depus nici o sesizare în privința modificării Codului Audiovizualului, ce permitea retransmisiunea emisiunilor analitice și buletinelor de știri a posturilor de televiziune din țările nesemnatare ale tratatului cu privire la televiziunea transfrontalieră. Printre nesemnatarii acestui tratat este și Federația Rusă. Totuși, deși dezbaterile au fost respinse, iar legea a fost aprobată nerespectând procedurile parlamentare, nimeni din deputați nu a contestat-o.
- Legea care a anulat creșterea vârstei de pensionare. Reamintim că democrații au schimbat legea, astfel încât și femeile, și bărbații să iasă la pensie la vârsta de 63 de ani. PSRM și Șor au anulat acea lege, însă acest lucru va intra în vigoare abia în ianuarie 2022. Această lege nu a fost anulată și, deocamdată, nici majoritatea Parlamentară de acum nu s-a expus dacă va contesta sau dacă va iniția modificarea legii în Parlament.
