Astfel, pentru funcția de membru permanent al CSM s-au înscris 21 de candidați, judecători care activează, în prezent, în cadrul Judecătoriilor din Chișinău, Bălți, Ungheni, Cahul, Orhei, Comrat, doi magistrați din cadrul Curții de Apel Chișinău și Curții de Apel Bălți și alți doi judecători din cadrul Curții Supreme de Justiție.

Printre candidați se regăsește și magistrata Curții de Apel Chișinău Angela Bostan, care ar fi fost filată la comanda omului de afaceri Veaceslav Platon, în prezent dat în căutare de Interpol. Ultimul a respins, atunci, acuzațiile.

Lista candidaților la funcția de membru permanent al CSM poate fi vizualizată AICI.

Totodată, CSM a publicat lista candidaților înscriși pentru funcția de membru supleant al CSM, care poate fi vizualizată AICI. În această listă se regăsesc doar 3 candidați, care sunt magistrați în cadrul Judecătoriilor Bălți, Orhei și Chișinău.

Cererile tuturor candidaților sunt însoțite de CV, programul de activitate și scrisoarea de motivare.

Proiectul de lege care se permită schimbarea procedurii de numire și alegere a membrilor Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și a Consiliului Superior al Procurorilor a fost aprobat în lectură finală cu 57 de voturi, în cadrul ședinței Parlamentului din 24 august.

Noua lege detaliază modul de alegere a membrilor judecători ai Consiliului Superior al Magistraturii. Adunarea Generală a judecătorilor va alege șase judecători membri ai CSM, patru din cadrul judecătoriilor și câte unul din cadrul Curților de Apel și al Curții Supreme de Justiție. CSM va anunța alegerile cu cel puțin două luni înainte. Candidații pentru aceste funcții se vor înscrie în alegeri cu cel puțin patru săptămâni până la Adunarea Generală a Judecătorilor.

Legea reintroduce cerințele pentru candidații judecător – activitatea efectivă în calitate de judecător timp de trei ani și nesancționarea disciplinară în ultimii trei ani.

De asemenea, Sergiu Litvinenco a înaintat un amendament, care prevede că trei membri ai CSM, din rândul profesorilor de drept titulari, vor fi numiți de Parlament cu votul majorității simple, la propunerea Comisiei juridice, numiri și imunități. Numărul profesorilor titulari a fost ridicat de la doi la trei, pentru a asigura că în CSM sunt 12 membri. Spre deosebire de Legea nr. 193/2019, proiectul prevede că profesorii în drept sunt aleși cu votul a 3/5 din deputați. Această normă a fost introdusă pentru a reduce riscul nominalizărilor politice și este în spiritul recomandărilor Comisiei de la Veneția făcute Republicii Moldova în anii 2019 și 2020.

Documentul mai prevede introducerea unui mecanism echitabil de identificare a judecătorilor supleanți. Aceștia nu vor mai trebui să candideze pe o listă paralelă. Ei vor fi considerați următorii candidați în concurs care nu au acces în CSM. Ei vor suplini diferența de mandat, în ordinea descrescătoare a voturilor obținute. De asemenea, numărul judecătorilor supleanți nu va fi limitat, cum este în prezent.

Judecătorii și procurorii care vor dori să candideze la funcțiile de membri ai CSM și CSP vor trebui să prezinte propria campanie de promovare, pentru a se califica la concurs. 

---